Știri
Alba deţine o pondere de peste 3 procente din valoarea exporturilor României, în primele 6 luni din 2022
Valoarea exporturilor realizate de judeţul Alba în luna iunie 2022 a fost de circa 258 de milioane de euro, în crestere cu 23,9% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021.
Valoarea importurilor realizate de judeţul Alba în luna iunie 2022 a fost de circa 214 milioane de euro, în scadere cu 4,8% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021.
Față de luna anterioară exporturile realizate au scazut cu 4,5%, iar importurile cu 7,1%.
În luna iunie 2022, la nivelul județului Alba s-au realizat exporturi în valoare de 258672 mii euro, reprezentând 3,3% din totalul exporturilor la nivel naţional (7863855 mii euro), în scadere cu 4,5% faţă de exporturile realizate în luna anterioară şi in crestere cu 23,9% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021. Valoarea importurilor efectuate în luna iunie 2022 a fost de 213568 mii euro, reprezentând 2% din totalul importurilor la nivel naţional (10555611 mii euro), în scadere cu 7,1% faţă de cele realizate în luna anterioară şi cu 4,8% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021.
În perioada 01.01-30.06.2022 județul Alba a înregistrat exporturi în valoare de 1537038 mii euro și importuri de 1339755 mii euro. Faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior, exporturile au fost mai mari cu 190068 mii euro (+14,1%), iar importurile mai mici cu 70811 mii euro (-5%). Judeţul Alba deţine o pondere de 3,4% din valoarea totală a exporturilor României realizată în perioada 01.01-30.06.2022, importurile având o pondere de 2,2%.
Analizând structura exporturilor în perioada 01.01-30.06.2022 pe principalele grupe de mărfuri, se remarcă o pondere mai mare a următoarelor grupe: mijloace de transport (53,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice (10,9%), lemn şi articole din lemn (10,1%), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (3,6%).Comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2021, s-au înregistrat creșteri la toate secţiunilor cu pondere semnificativă, astfel: încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (+32,5%), lemn şi articole din lemn (+12,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+9,8%) si la mijloace de transport (+6,2%).
Referitor la structura importurilor, cele mai mari ponderi în total sunt deţinute de următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat: mijloace de transport (37,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice (23,4%), metale comune şi articole din acestea (7,2%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (6%), pasta din lemn, deseuri de hartie, hartie si carton si articole din acestea (3,7%), lemn şi articole din lemn (3,2%), animale vii, produse de origine animala (3,2%), materiale plastice,articole din materiale plastice si cauciuc (3,1%), produse ale industriei chimice (3,1%). Creşteri ale importurilor faţă de 1.01-30.06.2021 s-au înregistrat la secţiunile: lemn si articole din lemn (+69,1%), pasta din lemn, deseuri de hartie, hartie si carton si articole din acestea (+46,8%), animale vii, produse de origine animala (+43,3%), produse ale industriei chimice (+32,3%) materiale plastice,articole din materiale plastice si cauciuc (+12%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (+0,3%), restul sectiunilor cu pondere semnificativa de peste 3% înregistrand scaderi, astfel: mijloace de transport (-21,9%), metale comune şi articole din acestea (-18,5%) si maşini, aparate şi echipamente electrice (-3,1%).
În perioada 01.01-30.06.2022, soldul operaţiunilor de comerţ exterior a fost pozitiv, în valoare de 197283 mii euro, soldul operaţiunilor de comerţ exterior înregistrat în perioada corespunzatoare 2021 fiind negativ, -63596 mii euro). Cele mai mari valori ale soldului pozitiv al operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat al produselor: mijloace de transport (+323490 mii euro), lemn şi articole din lemn (+113073 mii euro), încălțăminte, palarii, umbrele și articole similare (+32402 mii euro), articole din piatră, ipsos, ciment (+27869 mii lei), mărfuri şi produse diverse, inclusiv mobilier (+22109 mii euro). Cele mai mari valori negative ale soldului operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni: masini, aparate și echipamente electrice (-144742 mii euro), metale comune şi articole din metal (-78634 mii euro), instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale (-58552 mii euro), produse ale industriei chimice (-28703 mii euro).
Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în 01.01-30.06.2022, situează judeţul Alba pe locul 10 la exporturi şi locul 14 la importuri. Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai judeţului în aceasta perioada, după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor au fost:
-la export : Germania (63,3%), Italia (9,8%), Ungaria (4,1%);
-la import : Germania (60,3%), Ungaria (7,7%) Italia (7%).
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 7 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte