Educație și Cultură

Afișul primei ediții a Festivalului Blaga, exponatul lunii mai la muzeul din Sebeș

Publicat

acum 12 luni

în

15/05/2023

Exponatul lunii mai la muzeul din Sebeș, afișul primei ediții a Festivalului Blaga

Cu rădăcini adânci în tradiţia interbelică a Sebeşului, oraş în care evenimentele culturale, deşi de amploare mai mică, erau frecvente şi, în ciuda controlului total pe care Partidul Comunist Român îl exercita asupra culturii, care devenise exclusiv un instrument de propagandă, câțiva intelectuali curajoşi au reuşit să obţină aprobarea autorităţilor locale şi judeţene pentru a iniţia „Festivalul de poezie Lucian Blaga”, a cărui primă ediție s-a desfăşurat între 15 și 17 mai 1981.

Fondatorii acestuia au fost profesorii Mircea Tomuş şi Achim Mihu, poetul Ion Mărgineanu şi directorul din acea vreme a casei de cultură, Gheorghe Maniu. Împreună au gândit un proiect cultural pe care l-au pregătit minuţios, reuşind să-l protejeze într-o oarecare măsură de cenzura comunistă şi să aducă în faţa publicului o personalitate culturală pe care regimul comunist o dorea uitată. La succesul festivalului au contribuit şi alţi intelectuali din oraş, unul dintre aceştia fiind Nicolae Sterca, cel care a realizat manual primul afiş al festivalului. Un exemplar al acestuia este propunerea Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş drept exponat al lunii mai.

Afişul are dimensiunile de 100 x 60 cm şi este realizat pe un fundal albastru petrol. Central este poziţionată o fotografie portret a lui Lucian Blaga, realizată în alb-negru, în care poetul este surprins în profil, meditativ, cu degetul arătător aşezat la tâmplă şi următoarele căzute comod, privind în depărtări. Portretul este încadrat de un medalion oval negru, pe care este caligrafiat cu alb: „Festivalul de poezie Lucian Blaga, ediţia -I- 15-17 mai”, iar în partea de jos, central, este scris anul: 1981. Deasupra medalionului este scris tot cu alb un vers din poezia „Mirabila Sămânţă”: „Laudă seminţelor, celor de faţă şi în veci tuturor!”, vers devenit motto-ul festivalului, iar în partea de jos este scris locul de desfăşurare al evenimentului: „Sebeş-Alba”. Semnătura artistului este poziţionată în partea stângă, jos.

Autorul afişului, artistul plastic Nicolae Sterca (1935-2022), s-a născut la 16 noiembrie 1935, în satul Cărpiniş, deprinderile artistice moştenindu-le de la tatăl său care era sculptor în lemn şi de la bunica sa, o foarte îndemânatică ţesătoare. Şi-a perfecţionat talentul nativ urmând cursurile Facultăţii de Arte Plastice din Timişoara, unde, ca student, a participat la numeroase expoziţii de profil atât în centrul universitar unde studia, cât şi la Bucureşti. După absolvirea facultăţii în anul 1964, s-a stabilit la Sebeş, unde a activat ca profesor de desen la Şcoala Generală nr. 2, până la pensionarea sa survenită în anul 1988. Lucrări semnate de Nicolae Sterca se găsesc în colecţii particulare din România, Germania, Franţa, Olanda, Anglia, Suedia, Australia, SUA şi Canada.

Drepturi de autor text: Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Foto Lucian Blaga (cu rol ilustrativ)

Publicitate

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

acum 2 zile

în

27/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

acum 3 zile

în

26/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.

Acesta a obținut premiul al II-leala Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.

„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

acum 4 zile

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.

Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.