Știri

Afară cu supermarketurile din oraşe : Cum vor parlamentarii să se facă shopping în România

Publicat

acum 8 ani

în

23/02/2016

Anul trecut, legea privind comercializarea produselor (321/2009) a generat printre cele mai ample dezbateri în rândul parlamentarilor care au venit cu tot felul de proiecte prin care urmăresc protecţia consumatorului român, pe de o parte, şi încurajarea consumului de produse româneşti, pe de altă parte. Niciuna dintre aceste proiecte nu a intrat însă în vigoare, iar avizele comisiilor de specialitate, ale guvernului sau ale uneia dintre camere parlamentare sunt negative.

1. Magazinele, obligate să cumpere marfă de la români în anumite proporţii

În luna octombrie, Senatul adopta un proiect de lege prin care iniţiatorul, senatorul PSD Liviu Donţu, dorea să impulsioneze vânzările producătorilor români obligând marile lanţuri de magazine să cumpere, într-o anumită proporţie, produse agroalimentare de la ei. Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, comercianţii au obligaţia ca, pentru categoriile : carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE. Ulterior, proiectul a primit aviz negaziv de la Comisia pentru industrii şi servicii, dar şi de la Guvern care a decis să nu susţină acest proiect. În momentul de faţă, proiectul se află la Cameră pentru dezbatere, acesata fiind de altfel şi camera decizională în acest caz.

2. Spaţii specializate în hipermarketuri pentru produsele româneşti

Un alt proiect de act normativ gândit de parlamentari PSD şi ALDE, prin care se doreşte modificarea aceleiaşi legi privind comercializarea produselor, are drept scop promovarea produselor româneşti în cadrul marilor magazine, de data aceasta, prin acordarea de spaţii în hipermarketuri pentru promovarea şi comercializarea produselor alimentare tradiţionale româneşti. Potrivit proiectului, magazinele de peste 2.500 de metri pătraţi „sunt obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional”. Proiectul, introdus în circuitul legislativ la începutul anului trecut, nu este susţinut de Guvern, a fost respins de Senat, Comisia pentru Industrii şi Comisia Juridică, iar acum se află la trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Citește și Reguli noi pentru magazinele online, în beneficiul cumpărătorilor

3. Limitarea programelor de lucru al marilor magazine

Puterea îm creştere a comerţului modern, care a depăşit în 2014 comerţul tradiţional, a generat îngrijorări legate de abuzurile pe care marile magazine le-ar putea face în raport cu micii comercianţi şi producătorii. De aceea, în luna mai a anului trecut, opt parlamentari PNL au depus un proiect de act normativ prin care hipermagazinele sunt obligate să îşi închidă porţile duminica şi în zilele de sărbătoare legale. Nici acesta nu a avut însă prea mare succes în cadrul structurilor decizionale ale Parlamentului. Proiectul aflat acum la Camera Deputaţilor pentru dezbateri, a fost respins de către Senat, a primit avize negative de la Comisii şi nu este susţinut de Guvern.

4. Afară cu supermarketurile din oraşe

Parlamentarii UNPR s-au gândit şi la efectele economice pe termen lung care pot apărea în urma expansiunii marilor lanţuri de magazine. Aceştia vorbesc despre nevoia de a se elimina dependenţa economică a producătorilor români faţă de aceste magazine şi de limitarea taxelor pe care retailerii le impun producătorii. Potrivit proiectului de act normativ propus de aceştia, supermarketurile ar trebui obligate să îşi desfăşoare activitatea la o distanţă de minimum 5 kilometri de marginea oraşelor, să pună la dispoziţia producătorilor români zone speciale de desfacere a produselor alimentare şi să aibă un program de funcţionare redus, de la 8 la 14 sâmbăta şi închis duminica.
Proiectul a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost respins de către Senat.
Sursa:economica.net

Alte articole etichetate cu:afara orase parlamentarii România shopping supermarketurile

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 7 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 8 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro