Educație și Cultură

Adrian Simion: În Alba, învățământul profesional trebuie promovat mai bine

Publicat

acum 9 ani

în

09/09/2015

În ședința de săptămâna trecută a Comisiei Naționale de Educație a TNL un important subiect pe care l-am atins a fost cel privind corelarea între sistemul de educație și piața muncii, iar în acest sens unele importante referiri au fost făcute la învățământul profesional care trebuie promovat mai bine și nu trebuie să ajungă un debușeu pentru elevii care nu reușesc să ajungă la liceele teoretice.

Este clar pentru toată lumea faptul că educația este un pilon de bază al dezvoltării societății, însă, din păcate guvernarea actuală ignoră această idee, cel puțin în ceea ce privește modul în care se raportează la învățământ, fapt care a dus la degradarea imaginii sociale a învățământului profesional, astfel încât pentru un elev aproape că a devenit o ruşine decizia de a urma o şcoală profesională.
Ceea ce se pierde din vedere este faptul că societatea are nevoie de specialiști în domeniu și ar trebui să se acorde un mai mare sprijin acelor instituții de învățământ care luptă pentru a relansa învățământul profesional. Elevii care urmează acest tip de învățământ au câteva avantaje importante: la finalul anilor de studiu absolvenții vor primi un certificat (recunoscut și în țară și peste hotare) și vor avea prioritate la angajare în firmele partenere școlii profesionale absolvite. De asemenea, elevii din învăţământul profesional de scurtă durată au parte și de o bursă lunară de 200 de lei din partea statului, iar în sistemul dual (cum este, de exemplu, cazul la Școala Profesională Germană Alba Iulia), companiile oferă şi ele o bursă lunară, astfel încât elevii acestor școli primesc 400 de lei în fiecare lună.
Este important de precizat faptul că Partidul Național Liberal are în programul de guvernare soluţii pentru pregătirea temeinică a tinerilor pentru integrarea pe piaţa muncii după terminarea studiilor și se fac eforturi şi pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, promovându-se, pentru viitor, diverse soluții: realizarea de clipuri publicitare difuzate la radio şi televiziuneîn mass-media; schimbarea mentalităţii părinţilor prin prezentarea nevoii de specialişti bine pregătiţi, în cadrul unor şedinţe cu părinţii, la care să participe reprezentanţi din companii locale; implicarea mai puternică a fiecărui inspectorat şcolar judeţean în promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional și menținerea unei legături permanente cu agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului respectiv; reorganizarea profilelor teoretice la licee şi creşterea numărului de elevi care se îndreaptă spre învățământul tehnic și profesional; reducerea duratei anului şcolar în învățământul profesional, prin reducerea informaţiilor teoretice şi plasarea accentului pe orele de practică; încheierea de parteneriate cu companii interesate să pună la dispoziție specialişti care să le predea elevilor ș.a.m.d.
În ceea ce privește județul Alba, acesta se numără de câțiva ani în rândul județelor în care se pune accent pe învățământul profesional, un exemplu de bună practică fiind, de exemplu, Şcoala Profesională Germană din Alba Iulia, deschisă în anul 2013 printr-un parteneriat între primărie, Consiliul Judeţean Alba, ISJ Alba, și companii private care își desfășoară activitatea în județ. Concurența la admitere a fost tot mai acerbă an de an, iar anul acesta instituția de învățământ a sărbătorit prima generaţie de absolvenți, care în proporție de peste 95% au fost angajaţi la companiile partenere, printre care se numără: Star Transmission, Supremia Grup, Ipec SA, Bosch Rexroth, Saturn SA. Cererea pentru locuri în învățământul profesional a crescut în ultimii doi ani, astfel încât în județul Alba, pentru anul școlar care stă să înceapă, au fost scoase la concurs circa 840 de locuri în sistemul de învățământ profesional de trei ani în următoarele localități: Alba Iulia (la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian”, Colegiul Tehnic „Alexandru Domșa”, Colegiul Tehnic „Apullum”, Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”), Aiud (la Liceul Tehnic Aiud, Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Ciumbrud), Albac (la Liceul Tehnologic „Țara Moților”), Baia de Arieș (la Liceul „Dr. Lazăr Chirilă”), Blaj (la Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea” și Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu”), Cîmpeni (la Liceul Tehnologic Silvic Cîmpeni), Cugir (la Colegiul „Ion. D Lăzărescu”), Jidvei (la Liceul Tehnologic Jidvei), Ocna Mureș (la Liceul tehnologic Ocna Mureș) și Sebeș (la Liceul Tehnologic Sebeș).

Prof. Adrian SIMION,
Vicepreședinte PNL Alba Iulia,
Președinte Comisia Națională de Educație a TNL

Publicitate

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

acum 9 ore

în

27/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

acum o zi

în

26/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.

Acesta a obținut premiul al II-leala Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.

„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

acum 2 zile

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.

Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.