Social-Economic
De la 1 mai, producătorii vor trebui să aibă un atestat de producător pentru a-şi putea vinde marfa în pieţe
De la 1 mai, producătorii vor trebui să aibă un atestat de producător pentru a-şi putea vinde marfa în pieţele agroalimentare. Află de pe www.radiounirea.ro ce informații va conține documentul, cine îl va elibera și cât va fi valabil.
De la 1 Mai, românii care cumpără din pieţele agroalimentare pot afla exact de unde provin legumele şi fructele cumpărate, dar şi informaţii despre fermier. De atunci producătorii vor fi obligaţi să deţină un atestat de producător.Începând cu 1 mai 2015, producătorii agricoli vor trebui să deţină un aşa-numit atestat de producător pentru a-şi putea vinde marfa în pieţele agroaliementare. Documentul, care înlocuieşte certificatul de producător, conţine informaţii detaliate atât despre cel care produce cât şi despre exploataţia acestuia.Concret, potrivit Legii pieţelor (Legea 145/2014) care a intrat în vigoare în luna octombrie a anului trecut, atestatul conţine informaţii precum numele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată de acesta, respectiv efectivele de animale pe care le deţine şi pe care le-a înregistrat în registrul agricol.Actul, eliberat persoanei fizice care desfăşoară activitate economică în sectorul agricol, este valabil un singur an şi trebuie ştampilat şi semnat semestrial de primarul comunei sau oraşului pe teritoriul căruia are ţăranul exploataţia. Actul se poate acorda cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale, patronale sau sindicale din agricultură
Cu carnetul de comercializare în pieţe şi târguri
Totodată, fie că vând în pieţe sau în târguri, la bucată sau engros, producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător mai trebuie să deţină şi un carnet de comercializare. Acesta se eliberează la cerere tot de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul, ferma sau gospodăria în care se obţin produsele vândute.Carnetul este unul cu elemente de siguranţă speciale, tipărit exclusiv de către Imprimeria Naţională şi alcătuit din trei file. Fila conşine, de fapt, trei foi semitransparente pe care se imprimă, ca la indigo, scrisul producătorului Prima filă, care rămâne nedetaşabilă la carnet, include datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primar şi rămâne nedetaşabilă la carnet. În ceea ce priveşte foile semitransparente, acestea se împart cumpărătorului, căruia îi revine prima filă, vânzătorului, iar cea de-a treia rămîne în carnet pentru a fi restituite, cu tot cu acesta, primăriei care l-a emis.
De la Lege la faptă este cale lungă
Agricultorii susţin însă că nu în toate judeţele s-au tipărit certificatele de producător, lucru confirmat, de altfel, şi de către Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
„Activitatea noastră nu este blocată, dar lucrurile se tergiversează” a declarat pentru ECONOMICA.NET Elena Patriche, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Galaţi. Potrivit acesteia, la elaborarea Legii Pieţelor nu s-a luat în considerare şi părerea micilor fermieri, cei care, în mod teoretic, sunt beneficiarii acestui act normativ. „Legea nu este de comun acord cu cei direct implicaţi. Nu am fost consultaţi”, a spus aceasta. De aceeaşi părere este şi Mircea Croitoru, Director Executiv Asociaţia legume Fructe Matca. „Este o lege făcută pe genunchi, fără consultarea fermierilor. Noi nu avem timp să umblăm după toate aceste certificate şi nu înţeleg de ce, dacă ai atestat de producător îţi mai trebuie şi certificat. Ce facem, spre exemplu, cu bătrânii care vor şi ei să îşi vândă surplusul în piaţă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Croitoru.
Pieţele ar trebui să aibă 40% spaţiu pentru ţăranii români
Potrivit Legii pieţelor, „în cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare”. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente”, se mai arată în lege. În realitate însă, în aproape nicio piaţă din România nu se întâmplă acest lucru, unul dintre motive fiind acela că producătorii nu aua marfă suficientă. ” Noi nu putem asigura marfă pentru 40% din suprafaţa pieţei. Pur şi simplu nu există atâtea produse, mai ales că ţăranii nu vin în fiecare zi.”, mai spune Patriche potrivit căreia „şi producătorii au carenţele lor”. ” Agricultorii români nu înţeleg că trebuie să fim organizaţi şi asociaţi. Ei sunt de acord să se asocieze numai dacă este vorba să li se dea bani, dar nu vor să devină şi membri activi ( în sensul de a plăti cotizaţii şi na merge la întruniri n.red). Pe de altă parte însă, îi înţeleg şi pe ei. Federaţiile mari cer sume foarte mari membrilor lor. Ni s-a cerut şi 12.000 de lei pe an, ceea ce este foarte mult pentru noi”, a mai explicat aceasta. Oficialul Asociaţiei din Matca spune, de asemenea, că noua lege îi descurajează pe agricultori să mai producă, favorizându-i, în schimb, pe importatori. „Aceasta este o lege care ne distruge, ne descurajează să mai producem. În schimb, încurajează importurile”, spune fermierul.
Cum îi recunoaştem pe producătorii români în pieţe
Măsura de a aloca 40% din suprafaţa unei pieţe producătorilor locali ar fi trebuit să îi ajute pe agricultori să îşi vândă mai bine marfa, oferindu-le o identitate vizuală distinctă. În realitate, în lipsa unor prevederi clare, producătorii şi administratorii pieţelor se organizează cum pot. „Cei din organizaţia noastră folosesc nişte ecusoae şi nişte etichete pe care scriu că fac parte din Asociaţoa noastră, numele producătorului şi satul de unde sunt produsele. Acum, după introducerea acestei legi, o să negociem cu administratorii pieţelor alte metode de identificare”, mai spune Elena Patriche
Sursa:.economica.net
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
Societate
Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci
Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare
Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.
Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.
După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
sursa: crestinortodox.ro
Societate
Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia
Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.
Iată care este acesta:
Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)
ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa
ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf
ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf
sursa: reintregirea.ro
-
Știriacum 2 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 7 zile
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 2 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o săptămână
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare