Sănătate
Mai multe medicamente noi nu pot fi prescrise
Continuă bătaia de joc la adresa bolnavilor! Mai mult de jumătate dintre medicamentele de ultimă generaţie destinate celor care suferă de hepatită, HIV, diabet sau boli cardiovasculare nu pot fi prescrise de medici în lipsa documentaţiei.
Culmea e că în comisiile care elaborează tratamentele, Ministerul Sănătăţii a desemnat medici aflaţi sub control judiciar sau chiar decedaţi.”Este groaznic să te uiţi la propriul copil zâmbind şi să… este imposibil să nu-ţi treacă prin minte că este poate ultimul zâmbet pe care-l vezi, când te îmbrăţişează să nu te gândeşti că este ultima îmbrăţişare pe care o primeşti de la el, să nu te gândeşti că în momentul în care îţi cere o jucărie e posibil să fie… ultima dorinţă pe care i-o îndeplineşti. Mi-am privit copilul aproape murind”, spune Mirela Pârvu, mama unui pacient.Şase ani şi-au strigat disperarea bolnavii din România până când autorităţile au inclus tratamente noi pe lista de medicamente compensate. În vara anului trecut, au introdus 17 medicamente. În toamnă, alte 23. Motiv de mândrie pentru politicieni.”Astăzi intră 23 de medicamente noi, deci inovative pentru 29 de indicaţii terapeutice. Şi pot să vă spun, noutatea este că astazi avem, practic intră, prin această HG, medicamentul nr. 1 pentru hepatita”, spune Nicolae Bănicioiu.La trei luni şi jumătate de atunci însă, cele 23 de medicamente nu pot fi prescrise.”Folosim medicamente care au fost lansate încă de vreo 14, 15 ani. Medicamentele noi ar îmbunătăţi calitatea vieţii pacientului, ar reduce riscul acutizărilor şi al alterării statusului pacientului, ar reduce în final, mortalitatea”, spune GILDA POPESCU, pneumolog Institutul de Pneumologie Marius Nasta.S-a ajuns în această situaţie după ce aproape jumătate dintre medicii care făceau parte din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi-au dat demisia pentru că se aflau în conflict de interese. Adică exact oamenii care elaborează protocoalele terapeutice necesare prescrierii tratamentelor cu cele 23 medicamente. Acum, a fost publicată lista cu medicii care ar urma să îi înlocuiască pe cei care au şi-au dat demisia, dar apar erori de neimaginat. Unii doctori au decedat demult.”Ministerul solicită sprijinul specialiştilor decedaţi. Mulţi dintre specialiştii noştri nu ştiau că sunt în aceste comisii. Nu avem niciun oncolog în comisia de oncologie. În acea comisie sunt chirurgi, radioterapeuţi. Sunt şi oameni în comisie care sunt în cercetare. Nu se poate, avem un minister mort.”, spune CEZAR IRIMIA, preşedinte FABC .
Sursa:Realitatea.net
Sănătate
Activitate reluată la cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj
La cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, activitate reluată
Sănătate
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi
Sfatul medicului
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă!
Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor. În special, acestea pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid.
Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri pe perioada verii şi recomandă oamenilor să evite zonele cu risc crescut pentru aceste înţepături, respectând toate măsurile preventive cunoscute deja, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Serviciul de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.
Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe”, din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după ataşasată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber – iar cei mai expuşi pot fi copiii. Căpuşa poate fi vizibil în zona muşcăturii, este acel rash, cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber.
Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşat de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore.
Cele mai expuse categorii ale populaţei la înţepăturile de căpuşe sunt lucrătorii în aer liber (silvicultori, agricultori, lucrători la căi ferate, la exploatarea gazelor naturale, electricieni lucrători la înălţime, lucrători în amenajarea spaţiilor verzi, în administraţia parcurilor, care împreună cu angajatorii, au obligaţia de a aplica toate măsurile preventive.
Medicii recomandă persoanelor care au fost mușcate de această insectă să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Alba, pentru îndepărtarea totală din piele a căpușei. Dacă este necesar pacienții vor fi îndrumați mai apoi la Secția de Boli Infecțioase din Alba Iulia care este singurul centru din județ unde pot fi efectuate testări pentru depistarea bacteriei Borrelia.
-
Știriacum 2 săptămâni
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 săptămâni
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 2 săptămâni
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum o zi
Urcatul oilor la stână: Datini, tradiții și obiceiuri românești în luna mai
-
Știriacum o săptămână
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o săptămână
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum 2 săptămâni
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra