Rămâi conectat

Știri

2 iulie: Absolvenţii claselor a VIII-a vor începe completarea fişelor de admitere la liceu: Cum se completează și când va avea loc repartizarea computerizată

Publicat

în

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, absolvenţii claselor a VIII-a vor începe completarea fişelor de admitere la liceu pe 2 iulie. Admiterea se face în baza unei medii calculate ca medie ponderată între media generală obţinută la examenul de Evaluare Naţională, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, care are o pondere de 20%.

În perioada 2-6 iulie, absolvenţii claselor a VIII-a trebuie să-şi completeze opţiunile în fişele de înscriere la liceu. Repartizarea computerizată a candidaţilor se va face pe 10 iulie.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Educaţiei, completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţi şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a, se va face fie la unitatea de învăţământ, fie online.

Cum se completează fişa de ADMITERE LICEU 2020.

Completarea opţiunilor pe fişa de admitere se face în ordinea preferinţelor candidaţilor.

– Completează pe primele locuri opţiunile pe care le doreşti cel mai mult, chiar dacă nu eşti sigur că media îţi permite să intri la aceste opţiuni. Continuă cu opţiuni care ţi-ar plăcea, apoi opţiuni la care nu te-ar deranja să fii repartizat.

– Nu completa o opţiune nedorită înaintea unei opţiuni dorite. Prima opţiune este şi prima luată în considerare pentru fiecare elev.

– Ţine cont de mediile de admitere din anii precedenţi pentru a-ţi calcula şansele de intrare la fiecare dintre opţiunile exprimate.

– Completarea unui număr mare de opţiuni pe fişa de admitere nu îţi poate dăuna în nici un fel–oricum intri la prima opţiune a ta la care mai sunt locuri. În schimb, un număr prea mic de opţiuni îţi poate diminua serios şansele de a fi admis. Există riscul de a nu avea o medie suficient de bună pentru nici una din opţiunile exprimate.

Cum se completează fișa de ADMITERE LICEU 2020

1. Observație: Câmpul Nr.înreg, care se găseşte în partea dreaptă – sus nu se completează. El reprezintă numărul de înregistrare pe care îl va primi fişa de înscriere în momentul depunerii ei.

2. Se completează următoarele câmpuri în fişa de înscriere:

Codul numeric personal (câmp obligatoriu)

Data nașterii (câmp obligatoriu)

Numele (câmp obligatoriu)

Init. tatălui (câmp obligatoriu) – inițiala tatălui

Prenumele (câmp obligatoriu)

Cod județ – cod școală proveniență (câmp obligatoriu) – se observă că sunt două seturi de căsuţe. În primul set se introduce codul judeţului iar în al doilea set se introduce codul şcolii de provenienţă. (Exemplu: un elev din Vaslui, introduce la codul judeţului VS, pentru București se va completa cu B, iar celălalt câmp se completează cu codul şcolii de provenienţă). Codul şcolii de provenienţă se găseşte în broşura editată de inspectoratul şcolar judeţean.

Denumire (câmp obligatoriu) – reprezintă numele şcolii de provenienţă.

Media claselor V-VIII (câmp obligatoriu) – media candidatului pe parcursul celor 4 ani de studiu.

În cazul în care candidatul a urmat cursurile gimnaziale în limbă maternă se completează denumirea limbii materne în dreptul câmpului Am urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

În cazul în care candidatul a urmat cursurile gimnaziale în limbă maternă, poate opta pentru calculul mediei de evaluare naţională fără a lua în calcul nota obţinută la proba de limbă maternă. Dacă se optează, marcând căsuţa, candidatul nu mai poate opta pentru specializări cu predare în limbă maternă.

Media generală obţinută la evaluarea naţională luând în calcul nota de la limba şi literatura română şi matematică

Media de admitere stabilită în baza mediei claselor V-VIII şi media generală obţinută la evaluarea naţională luând în calcul nota la limba şi literatura română şi matematică

Notă evaluare naţională limba şi literatura maternă Această notă va participa la calculul mediei de admitere dacă nu se optează pentru eliminarea ei din calculul mediei de evaluare naţională

Media generală obţinută la evaluarea naţională luând în calcul nota la limba şi literatura română, matematică şi limba şi literatura maternă

Media de admitere stabilită în baza mediei claselor V-VIII şi generală obţinută la evaluarea naţională luând în calcul nota la limba şi literatura română, matematică şi limba şi literatura maternă

Notă la proba de limba maternă – este compus din două zone: una destinată codului limbii si o alta destinată notei primite de candidat la proba de limba maternă. Codul limbii va fi preluat din brosura editată de inspectoratul şcolar judeţean.

Notă la proba de limbă modernă – este compus din două zone: una destinată codului limbii şi o alta destinată notei primite de candidat la proba de limbă modernă. Codul limbii va fi preluat din broşura editată de inspectoratul şcolar judeţean.

Opţiuni (câmp obligatoriu) – reprezintă lista opţiunilor alese de candidat. Ordinea opţiunilor de pe fişa este semnificativă, prima opţiune exprimată este luată în considerare înaintea celorlalte opţiuni. Fiecare opţiune este formată din 3 cifre. Codul opţiunilor se preiau din broşura editată de inspectoratul şcolar judeţean.

Diriginte (câmp obligatoriu) – semnătura dirigintelui candidatului.

Candidat (câmp obligatoriu) – semnătura candidatului.

Părinte (câmp obligatoriu) – semnătura părintelui candidatului.

ADMITERE LICEU 2020. Calendarul admiterii la liceu

2 – 6 iulie 2020: Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a, la unitatea de învățământ sau prin formular transmis electronic. Orice opțiune greșită poate conduce la o repartizare nedorită!

2 – 6 iulie 2020: Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere

3 – 7 iulie 2020: Verificarea corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată

7 iulie 2020: Termenul-limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul de admitere județean/al municipiului București, precum și a listei absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată, prin confirmarea operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată Predarea/transmiterea de către comisia din centrul de înscriere a fișelor de opțiuni originale la centrul de admitere județean/al municipiului București.

8 iulie 2020: Transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul național de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operațiunilor specifice, în aplicația informatică centralizată

9 iulie 2020: Verificarea și corectarea eventualelor erori din bazele de date, precum candidați înscriși în mai multe județe, candidați aflăți în baza de date pentru admiterea computerizată și care au fost deja admiși la liceele la care se susțin probe de aptitudini etc., de către Comisia națională de admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București; transmiterea modificărilor la comisia națională

9 iulie 2020: Corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Bunele maniere, de ieri și până azi

Publicat

în

Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere

Deși unele dintre ele par de neînțeles sau au explicații dintre cele mai ciudate, bunele maniere s-au păstrat până în ziua de astăzi și contribuie la relaționarea în bune condiții cu ceilalți, întrucât sunt un set de reguli care, dacă sunt respectate, îi fac pe oameni să se simtă bine în compania noastră.

Deși obiceiurile diferă de la o țară la alta, a dărui flori unei doamne, a contribui la spălarea vaselor după o cină, sunt lucruri întâlnite în toată lumea și pe care mulți le respectă cu strictețe, tocmai pornind de la acest cod.

Se presupune că prima carte de bune maniere a fost scrisă în jurul anului 2400 î.Hr. de către Ptah-hotep, edilul Egiptului. Codul bunelor maniere își are rădăcinile în Antichitate, odată cu dezvoltarea artei oratorice și a teatrului. În vremurile acelea se punea foarte mare accent pe gesturi, pe miscările corpului, considerându-se deosebit de importante pentru exprimarea nobleții și perfecțiunii spiritului. Gesturile trebuiau să fie moderate, nici foarte iuți, dar nici foarte domoale. Confucius considera că omul nu se poate purta normal decât utilizând un cod, niște reguli, bunele maniere fiind astfel încorporate de atunci în unele norme sociale.

În Evul Mediu percepția despre gesturi s-a schimbat, considerându-se că acestea puteau exprima ceea ce se află în interiorul unei persoane, caracterul acesteia, slăbiciunile, punctele forte. Disciplinându-și gesturile, omul se putea cizela, putea deveni mai bun.

În Franța secolelor XII-XVIII s-au pus bazele normelor de bună purtare cunoscute și în ziua de astăzi. Grădinarul-șef al regelui Ludovic al XIV-lea a cerut Majestății Sale să facă un act ce stipula respectarea a unor reguli de purtare, deoarece, neatenți fiind, nobilii călcau peluzele proaspăt însămânțate ale Parcului de la Versailles, deși grădinarul îi atenționase prin diverse inscripții că acest lucru este interzis. Astfel, bunele maniere erau împărtășite membrilor curții sale cu ajutorul unor cărți mici pentru ca toți oamenii să aibă un comportament civilizat și unitar în prezența Majestății Sale. Acea bucată de hârtie pe care erau notate bunele maniere purta numele de „etichetă”.

Deși „eticheta” provine de la francezi, George Washington nu s-a lăsat mai prejos și la vârsta de 16 ani a transcris lucrarea „Reguli Civice și Comportamentul decent în prezența cuiva și în timpul conversațiilor” ce cuprindea 110 reguli de conduită.

Mai târziu, în 1922, Emily Post publică lucrarea „Eticheta – în Societate, în Afaceri, în Politică și Acasă”, un bestseller ce a promovat bunele maniere.

Din 1978, Judith Martin (Miss Manners), jurnalist american, răspunde întrebărilor despre etichetă și scrie eseuri pe probleme de maniere, sau clarifică esențialele calități ale politeții. Aceasta a povesteste într-un interviu din 1995 importanța bunelor maniere: „ Dacă te comporți într-un mod care-i ofensează pe oamenii cu care ai de-a face, aceștia se vor îndepărta de tine. Există o mulțime de oameni care afirmă: Nu ne pasă de etichetă, dar nu putem accepta felul în care așa-și-așa se comportă și nu-l vrem în jurul nostru.” Miss Manners spune care este marele minus al bunelor maniere: „Eticheta nu are mari sancțiuni așa cum are legea. Dar cea mai mare sancțiune pe care o putem aplica este de a nu avea de-a face cu acești oameni și de a-i izola deoarece comportamentul lor este insuportabil.”
Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere

De ce bărbatul trebuie să meargă, alături de femeie, pe partea exterioară a drumului este lesne de înțeles, dar de ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută? Sau de ce bărbații le oferă flori femeilor?
De ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută?

În ziua de astăzi această regulă este discutabilă, întrucât se recomandă ignorarea momentului și evitarea oricărei remarci atunci când cineva strănută în imediata vecinătate. Cu toate acestea, faptul că îi urezi „sănătate” cuiva care dă semne de guturai este considerat un gest de bunătate și solidaritate. În trecut, oamenii considerau că îți poți pierde sufletul sau bătăile inimii ți s-ar putea opri în urma unui strănut. În acest caz, „Fii binecuvântat” era o considerată o urare cu puteri oarecum vindecătoare, fiind menită să prevină aceste nenorociri, mai ales că pe atunci oamenii mureau din simple răceli sau gripe din cauză că medicina nu era prea dezvoltată.
De ce bărbații oferă flori femeilor?

Oferirea florilor de către bărbați este un obicei originar din Evul Mediu , deoarece baia era considerată ceva murdar și întâmplându-se doar o singură dată pe an. Astfel, florile aveau rolul de a îndepărta mirosule neplăcute ale doamnelor ce-și neglijau igiena corporală. Bineînțeles, în prezent florile nu mai sunt oferite cu același scop, ci sunt oferite în semn de respect și iubire la aniversări și alte evenimente importante.
De ce trebuie să ne astupăm gura cu mâna atunci când căscăm?

Deși în zilele noastre această regulă are o cu totul altă explicație, în trecut, oamenii considerau că în cazul strănutului sau al căscatului sufletul putea fi eliberat din corpul uman sau necuratul ar putea pătrunde în acesta. Astfel, astupându-ți gura cu mâna eviți pericolul întâmplării unor asemenea lucruri neplăcute.
De ce bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi?

Bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi pentru ca nu cumva să se trezească fără domnița lui, așa cum se întâmpla în Evul Mediu, atunci când amanții înlocuiau birjarii unor trăsuri pentru a le fura aristocraților reprezentantele sexului frumos. Această regulă se păstrează și în ziua de astăzi pentru a-i scuti pe bărbați de evenimentele neplăcute.

Sursa:historia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească

Publicat

în

Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor

Costumul popular se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.

Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.

Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.
Simboluri pe ia românească: spirala și crucea

Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.

Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața. Liniile ondulate ușor ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.

În Dobrogea sunt des întâlnite următoarele motive: romburi, dreptunghiuri, pătrate și linii frânte, numite plastic „pui”, „iarba întoarsă”, „șarampoi”, „urma iepurelui”, exprimând matricea universului în care femeia trăiește și muncește .
Simboluri ancestrale

Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere de tinerele care doreau să rămână însărcinate. Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.

Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților. Alte simboluri străvechi sunt spirala (continuitatea vieții în orice împrejurare) și pomul vieții (liantul dintre cer și pământ).

Motivele și simbolurile se deosebesc de la o zonă etnografică la alta. Vom întâlni două categorii de motive ornamentale mari: după forma și tipul de stilizare și după conținutul tematic.

După formă și tip de stilizare acestea sunt geometrice, negeometrice sau liber desenate, iar după conținut, motivele ornamentale sunt abstracte, realiste și simbolice. Motivele ornamentale abstracte se întâlnesc aproape în toate zonele noastre etnografice – dintre acestea numim punctele, liniile, figurile geometrice.

Dintre motivele ornamentale realiste, multe redau fenomene cerești și reprezentări de corpuri cerești: fulgere, reprezentate în zig-zag; calea laptelui, steluțele, soarele. Altele redau regnul vegetal: plante, frunze, flori (pot fi reprezentate și cu șase sau opt petale), fructe (cel mai des întâlnim spicul de grâu, ghinda, știuletele, afina, strugurele, mărul, părul); spirale, care amintesc de cârceii de viță de vie sau de dovleac), zoomorfe (coarnele berbecului și fruntea boului; vrabia, porumbelul, cocorii, găinușa, rândunica) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale corpului omenesc: ochiul).

Motivele care au ca izvor de inspirație obiectele de muncă: cârligul, grebla, furca, sapa, jugul) și sociale (aspecte din viața socială: sfăditele, porumbelul păcii) nu s-au bucurat de o răspândire la fel de mare.

Sursa: invietraditia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal

Publicat

în

Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal

Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba este cunoscută sub numele de Casa Scaunelor Săseşti.

Prin denumirea ei, ne reaminteşte perioada în care Alba Iulia era capitala principatului Transilvaniei iar principii s-au străduit să transforme în aşa fel edificiul, încât să reflecte importanţa politică a oraşului. În secolele XVI și XVII, oraşele ardelene, precum şi comitatele sau scaunele săseşti şi secuieşti deţineau la Alba Iulia facilităţi pentru găzduirea emisarilor trimişi la lucrările dietelor sau cu misiuni la curtea princiară.

O transformare importantă a Alba Iuliei a survenit ca urmare a instalării în oraş a reginei Isabella şi a fiului său, regele Ioan Sigismund, în anul 1542. Pentru următorii principi ai Transilvaniei, un obiectiv important a devenit transformarea fostului centru episcopal, în care pe lângă palat şi casa prepozitului existau probabil locuinţe ale arhidiaconilor. Alba Iulia a devenit astfel o adevărată reşedinţă princiară. Deja din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, oraşele, comitatele şi scaunele principatului au început să cumpere clădiri în Alba Iulia, destinate găzduirii propriilor reprezentanţi trimişi în capitală.

Casa scaunelor săseşti este amplasată în partea nord-estică a castrului roman, pe vechea uliţă a saşilor (Zaz utcza), într-o zonă în care la sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul Braşov îşi cumpărase de la Mihail şi Gabriel Lenches de Varadino o casă cu grădină pentru suma de 700 de florini. Reşedinţa era învecinată cu cea a orfanilor notoriului Pancratius Sennyey, fost consilier al principelui Sigismund Báthory. În 1624, ulița sașilor sau a Sibiului trecea printre Colegiul Academic şi zidul de răsărit al Cetăţii către zidul de miazănoapte. În apropierea aceluiaşi amplasament, în anul 1624, orașul Bistriţa a cumpărat o clădire pentru suma de 110 florini, într-un loc în care se mai găseau casele scaunelor Mediaş, Sighişoara şi Sibiu.

Clădirea de astăzi, având planul în forma literei U, este o construcţie compozită, rezultat al unor modificări survenite între secolele XVI şi XIX. Cea mai veche parte este latura de nord, care a fost probabil unul dintre edificiile deţinute de scaunele săseşti menţionate mai sus. Această porţiune se suprapune pe zidul fortificaţiei romane. Planurile din prima jumătate a secolului al XVIII-lea înfăţişează mai multe clădiri cu plan pătrat sau dreptunghiular, care închideau un careu. La începutul secolului al XIX-lea i s-au adăugat laturile de est şi de sud, construcţia dobândind astfel forma cunoscută astăzi. Ea apare sub diverse denumiri între secolele XVIII şi XX, fapt ce reflectă schimbarea destinaţiilor. La 1736 era sediul directorului fortificaţiei, în 1747 era corpul de gardă principal. În 1823 a ajuns să fie numită casa inginerului. În 1903, aici se afla Direcția de Geniu. În 1920 a devenit pavilion ofiţeresc, pentru ca din 1929 aici să funcţioneze prefectura judeţului Alba. (C.P.G.)

Sursa:memoriaurbis.apulum.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba