Știri
Bacalaureat 2020: Cum se calculează nivelul de competență la Limba Română, Limba Străină și Competență Digitală
Elevii nu mai sustin probele de competente din cadrul examenului de Bacalaureat 2020, acestea urmand sa fie echivalate in perioada 11 – 17 iunie 2020, conform metodologiei prezentate mai jos.
Comisiile de bacalaureat pentru echivalarea si recunoasterea competentelor lingvistice si digitale din unitatile de invatamant liceal vor calcula mediile candidatilor si vor asigura echivalarea/recunoasterea nivelurilor de competenta, la probele de profil din cadrul examenului national de Bacalaureat (2020), in perioada 11 – 17 iunie 2020.
Decizia este prevazuta in metodologia specifica, aprobata prin ordin al ministrului Monica Anisie.
Potrivit acestui document, nivelul de competenta lingvistica de comunicare orala in limba romana/in limba materna se stabileste in urma echivalarii cu media aritmetica, fara rotunjire, a mediilor anuale obtinute de candidat pe parcursul invatamantului liceal, la disciplina Limba si literatura romana/Limba si literatura materna. Astfel, prin recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la disciplina Limba si literatura romana/Limba si literatura materna, in clasele a IX-a – a XII-a, candidatilor li se acorda urmatoarele niveluri de competenta lingvistica de comunicare orala in limba romana/in limba materna:
• utilizator mediu: pentru media cuprinsa intre 5 si 6,99;
• utilizator avansat: pentru media cuprinsa intre 7 si 8,49;
• utilizator experimentat: pentru media cuprinsa intre 8,50 si 10.
Nivelul de competenta lingvistica intr-o limba de circulatie internationala din cadrul probei C se stabileste prin echivalarea nivelului de competenta lingvistica cu media aritmetica, fara rotunjire, a mediilor anuale obtinute de candidat pe parcursul invatamantului liceal, la limba moderna de circulatie internationala aleasa pentru sustinerea probei.
Media aritmetica a mediilor anuale obtinute de candidat se calculeaza pe baza mediilor anuale la limba moderna de circulatie internationala din anii scolari in care candidatul a studiat aceasta disciplina, pe parcursul invatamantului liceal.
Nivelul unic de competenta se identifica in raport cu nivelurile de la A1 la B2, prevazute in Cadrul european comun de referinta pentru limbi si se acorda conform urmatoarei grile:
• calificativul A1: pentru media cuprinsa intre 5 si 5,99;
• calificativul A2: pentru media cuprinsa intre 6 si 6,99;
• calificativul B1: pentru media cuprinsa intre 7 si 8,49;
• calificativul B2: pentru media cuprinsa intre 8,5 si 10.
Nivelul de competenta digitala din cadrul probei D se stabileste calculand un punctaj de la 5 la 10 pe baza mediei aritmetice, fara rotunjire, a mediilor anuale obtinute de acesta la disciplina Tehnologia informatiei si a comunicatiilor in clasele a IX-a, respectiv a X-a. Nivelul de competenta digitala se acorda conform urmatoarei grile:
• utilizator incepator: pentru media cuprinsa intre 5 si 5,99;
• utilizator de nivel mediu: pentru media cuprinsa intre 6 si 6,99;
• utilizator avansat: pentru media cuprinsa intre 7 si 8,49;
• utilizator experimentat: pentru media cuprinsa intre 8,50 si 10.
Candidatii care nu au studiat disciplina Tehnologia informatiei si a comunicatiilor sau echivalente vor sustine proba de evaluare a competentelor digitale (proba D) in baza Procedurii Centrului National de Examinare si Evaluare nr. 177/2019 pentru organizarea si desfasurarea probei de evaluare a competentelor digitale (proba D).
Candidatii care au promovat, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene cu proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala studiata pe parcursul invatamantului liceal – proba C.
De asemenea, candidatii care au promovat, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene cu proba de evaluare a competentelor digitale – proba D.
Sursa:portalinvatamant.ro
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 3 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 5 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 2 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic