Rămâi conectat

Știri

Amenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de luni, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise

Publicat

în

Începând de luni, cei care merg în afara localității sunt obligați să dețină o declarație pe proprie răspundere în care să fie precizate motovele deplasării. Amenzile pentru această abatere ajung la 2.500 de lei. Totodată, amenzi se vor da și pentru cei care nu poartă mască în spațiile publice închise.

Măsura este inclusă în Hotărârea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, iar amenda va fi aplicată începând de luni, odată cu intrarea în vigoare a legii pentru starea de alertă, amintește Mediafax.

Sancţiunile sunt menţionate în lege. Prevederea care vizează declaraţia este inclusă în articolul 65, litera m): „circulaţia persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile şi, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă”.

Amenda aplicată variază între 500 şi 2.500 lei (articolul 66. litera a).
De asemenea, purtarea măștii care acoperă nasul și gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise, potrivit anexei “Măsuri de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, atașată Hotărârii nr. 24 a CNSSU.
Persoanele care nu respectă obligația de a purta mască în spațiile menționate pot fi sancționate contravențional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv “nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții“ se sancționează cu amendă între 500 de lei și 2500 de lei.

Răspunsurile oficiale la cele mai frecvente întrebări referitoare la deplasări în timpul stării de alertă

  • Cum se definește zona metropolitană în interiorul căreia cetățenii nu au nevoie de declarație pe propria răspundere pentru a se deplasa ?

Sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localitățile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri față de principalul oraș (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul București și întreg teritoriul județului Ilfov.

  • Declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localități poate fi scrisă și de mână ?
Declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localități poate fi scrisă și de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicității. În cazul în care o nouă deplasare respectă același traseu menționat în declarația pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită și în alte zile, tăind cu o linie data precizată inițial și completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.
  • Persoanele peste 65 de ani au vreo restricție de a ieși din casă sau vreun interval orar pe care trebuie să îl respecte?
Hotărârea CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă nu restricționează deplasarea persoanelor de peste 65 de ani. Acestea pot părăsi domiciliul în orice interval orar doresc. Rămâne însă valabilă recomandarea de a limita pe cât de mult posibil deplasările și de a evita locurile aglomerate mai ales pentru persoanele din categoriile vulnerabile pentru a reduce riscul infectării cu noul Coronavirus.
  • Vor fi sancționate persoanele care nu poartă mască ?
Purtarea măștii care acoperă nasul și gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise, potrivit anexei “Măsuri de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, atașată Hotărârii nr. 24 a CNSSU. Persoanele care nu respectă obligația de a purta mască în spațiile menționate pot fi sancționate contravențional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv “nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții“ se sancționează cu amendă între 500 de lei și 2500 de lei.
  • Ce opțiune din declarația pe propria răspundere bifează un locuitor al zonei rurale care se deplasează în altă localitate pentru cumpărături la supermarket, farmacie sau pentru asigurarea unor bunuri pe care nu le poate achiziționa din sat/comună?
În situația în care cetățeanul se deplasează între localități din interiorul zonei metropolitane, nu are nevoie de declarație pe propria răspundere. Dacă asigurarea bunurilor necesare nu poate fi făcută în zona metropolitană, este nevoie de declarația pe propria răspundere, bifată la punctul 11 “alte motive justificate”.
  • Vor mai fi date amenzi pentru nerespectarea deciziilor autorităților cu privire la starea de alertă ?
Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) definește la Capitolul III “Răspunderi și sancțiuni”, art. 64-70 contravențiile și cuantumul amenzilor pentru nerespectarea actului normativ.
De asemenea, polițiștii aplică legislația în vigoare. Scopul autorităților nu este de a sancționa cetățenii, ci de a limita răspândirea virusului COVID-19. În contextul trecerii la starea de alertă, polițiștii vor acționa în principal pentru îndrumarea cetățenilor cu privire la noile reguli.
  • Dacă un cetățean trebuie să ajungă urgent la bancă în altă localitate, ce bifează pe declarația pe propria răspundere ?
În cazul în care tranzacția bancară nu poate fi efectuată on-line, deplasarea în afara localității se poate face în baza declarației pe propria răspundere, bifând punctul 11 – “alte motive justificate”.
  • Rămâne vreo interdicție valabilă după ora 22:00?
Interdicțiile emise prin hotărârea CNSSU sunt valabile indiferent de intervalul orar și nu sunt diferite pentru intervalul post 22.00.
  • Persoanele care vor sta în aceeași locuință cu cineva venit din afara țării vor trebui să intre și ele în izolare 14 zile ?
Potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 și anexei atașate, pentru toate persoanele care au călătorit în străinătate și intră pe teritoriul României, se instituie măsura carantinării/izolării la domiciliu împreună cu familia/aparținătorii cu care locuiesc. Există opțiunea carantinei instituționalizate pentru persoanele care au călătorit singure și care nu doresc să-și expună familia.
  • Câte persoane pot participa la evenimentele familiale cu număr limitat de persoane, opțiune care se regăsește la punctul numărul 9 în declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasărilor între localități ?
Dacă evenimentul familial implică o slujbă religioasă în interiorul bisericii (ex: nuntă, botez, înmormântare), numărul maxim de persoane care pot participa este de 16 (punctul 5 (2), lit. a din anexa “Măsuri de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, atașată Hotărârii nr. 24 a CNSSU).
Dacă slujba se ține în curtea bisericii, numărul participanților NU este limitat, însă se vor respecta măsurile de prevenire și protecție stabilite.
Pentru evenimentele familiale private (ex: aniversări, petreceri, reuniuni de pomenire etc.) desfășurate în spații închise, va fi avut în vedere același număr de persoane (maximum 16 persoane) cu respectarea normelor de igienă și pe cât de mult posibil respectarea distanței fizice.
Sursa.hotnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Bunele maniere, de ieri și până azi

Publicat

în

Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere

Deși unele dintre ele par de neînțeles sau au explicații dintre cele mai ciudate, bunele maniere s-au păstrat până în ziua de astăzi și contribuie la relaționarea în bune condiții cu ceilalți, întrucât sunt un set de reguli care, dacă sunt respectate, îi fac pe oameni să se simtă bine în compania noastră.

Deși obiceiurile diferă de la o țară la alta, a dărui flori unei doamne, a contribui la spălarea vaselor după o cină, sunt lucruri întâlnite în toată lumea și pe care mulți le respectă cu strictețe, tocmai pornind de la acest cod.

Se presupune că prima carte de bune maniere a fost scrisă în jurul anului 2400 î.Hr. de către Ptah-hotep, edilul Egiptului. Codul bunelor maniere își are rădăcinile în Antichitate, odată cu dezvoltarea artei oratorice și a teatrului. În vremurile acelea se punea foarte mare accent pe gesturi, pe miscările corpului, considerându-se deosebit de importante pentru exprimarea nobleții și perfecțiunii spiritului. Gesturile trebuiau să fie moderate, nici foarte iuți, dar nici foarte domoale. Confucius considera că omul nu se poate purta normal decât utilizând un cod, niște reguli, bunele maniere fiind astfel încorporate de atunci în unele norme sociale.

În Evul Mediu percepția despre gesturi s-a schimbat, considerându-se că acestea puteau exprima ceea ce se află în interiorul unei persoane, caracterul acesteia, slăbiciunile, punctele forte. Disciplinându-și gesturile, omul se putea cizela, putea deveni mai bun.

În Franța secolelor XII-XVIII s-au pus bazele normelor de bună purtare cunoscute și în ziua de astăzi. Grădinarul-șef al regelui Ludovic al XIV-lea a cerut Majestății Sale să facă un act ce stipula respectarea a unor reguli de purtare, deoarece, neatenți fiind, nobilii călcau peluzele proaspăt însămânțate ale Parcului de la Versailles, deși grădinarul îi atenționase prin diverse inscripții că acest lucru este interzis. Astfel, bunele maniere erau împărtășite membrilor curții sale cu ajutorul unor cărți mici pentru ca toți oamenii să aibă un comportament civilizat și unitar în prezența Majestății Sale. Acea bucată de hârtie pe care erau notate bunele maniere purta numele de „etichetă”.

Deși „eticheta” provine de la francezi, George Washington nu s-a lăsat mai prejos și la vârsta de 16 ani a transcris lucrarea „Reguli Civice și Comportamentul decent în prezența cuiva și în timpul conversațiilor” ce cuprindea 110 reguli de conduită.

Mai târziu, în 1922, Emily Post publică lucrarea „Eticheta – în Societate, în Afaceri, în Politică și Acasă”, un bestseller ce a promovat bunele maniere.

Din 1978, Judith Martin (Miss Manners), jurnalist american, răspunde întrebărilor despre etichetă și scrie eseuri pe probleme de maniere, sau clarifică esențialele calități ale politeții. Aceasta a povesteste într-un interviu din 1995 importanța bunelor maniere: „ Dacă te comporți într-un mod care-i ofensează pe oamenii cu care ai de-a face, aceștia se vor îndepărta de tine. Există o mulțime de oameni care afirmă: Nu ne pasă de etichetă, dar nu putem accepta felul în care așa-și-așa se comportă și nu-l vrem în jurul nostru.” Miss Manners spune care este marele minus al bunelor maniere: „Eticheta nu are mari sancțiuni așa cum are legea. Dar cea mai mare sancțiune pe care o putem aplica este de a nu avea de-a face cu acești oameni și de a-i izola deoarece comportamentul lor este insuportabil.”
Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere

De ce bărbatul trebuie să meargă, alături de femeie, pe partea exterioară a drumului este lesne de înțeles, dar de ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută? Sau de ce bărbații le oferă flori femeilor?
De ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută?

În ziua de astăzi această regulă este discutabilă, întrucât se recomandă ignorarea momentului și evitarea oricărei remarci atunci când cineva strănută în imediata vecinătate. Cu toate acestea, faptul că îi urezi „sănătate” cuiva care dă semne de guturai este considerat un gest de bunătate și solidaritate. În trecut, oamenii considerau că îți poți pierde sufletul sau bătăile inimii ți s-ar putea opri în urma unui strănut. În acest caz, „Fii binecuvântat” era o considerată o urare cu puteri oarecum vindecătoare, fiind menită să prevină aceste nenorociri, mai ales că pe atunci oamenii mureau din simple răceli sau gripe din cauză că medicina nu era prea dezvoltată.
De ce bărbații oferă flori femeilor?

Oferirea florilor de către bărbați este un obicei originar din Evul Mediu , deoarece baia era considerată ceva murdar și întâmplându-se doar o singură dată pe an. Astfel, florile aveau rolul de a îndepărta mirosule neplăcute ale doamnelor ce-și neglijau igiena corporală. Bineînțeles, în prezent florile nu mai sunt oferite cu același scop, ci sunt oferite în semn de respect și iubire la aniversări și alte evenimente importante.
De ce trebuie să ne astupăm gura cu mâna atunci când căscăm?

Deși în zilele noastre această regulă are o cu totul altă explicație, în trecut, oamenii considerau că în cazul strănutului sau al căscatului sufletul putea fi eliberat din corpul uman sau necuratul ar putea pătrunde în acesta. Astfel, astupându-ți gura cu mâna eviți pericolul întâmplării unor asemenea lucruri neplăcute.
De ce bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi?

Bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi pentru ca nu cumva să se trezească fără domnița lui, așa cum se întâmpla în Evul Mediu, atunci când amanții înlocuiau birjarii unor trăsuri pentru a le fura aristocraților reprezentantele sexului frumos. Această regulă se păstrează și în ziua de astăzi pentru a-i scuti pe bărbați de evenimentele neplăcute.

Sursa:historia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească

Publicat

în

Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor

Costumul popular se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.

Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.

Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.
Simboluri pe ia românească: spirala și crucea

Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.

Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața. Liniile ondulate ușor ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.

În Dobrogea sunt des întâlnite următoarele motive: romburi, dreptunghiuri, pătrate și linii frânte, numite plastic „pui”, „iarba întoarsă”, „șarampoi”, „urma iepurelui”, exprimând matricea universului în care femeia trăiește și muncește .
Simboluri ancestrale

Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere de tinerele care doreau să rămână însărcinate. Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.

Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților. Alte simboluri străvechi sunt spirala (continuitatea vieții în orice împrejurare) și pomul vieții (liantul dintre cer și pământ).

Motivele și simbolurile se deosebesc de la o zonă etnografică la alta. Vom întâlni două categorii de motive ornamentale mari: după forma și tipul de stilizare și după conținutul tematic.

După formă și tip de stilizare acestea sunt geometrice, negeometrice sau liber desenate, iar după conținut, motivele ornamentale sunt abstracte, realiste și simbolice. Motivele ornamentale abstracte se întâlnesc aproape în toate zonele noastre etnografice – dintre acestea numim punctele, liniile, figurile geometrice.

Dintre motivele ornamentale realiste, multe redau fenomene cerești și reprezentări de corpuri cerești: fulgere, reprezentate în zig-zag; calea laptelui, steluțele, soarele. Altele redau regnul vegetal: plante, frunze, flori (pot fi reprezentate și cu șase sau opt petale), fructe (cel mai des întâlnim spicul de grâu, ghinda, știuletele, afina, strugurele, mărul, părul); spirale, care amintesc de cârceii de viță de vie sau de dovleac), zoomorfe (coarnele berbecului și fruntea boului; vrabia, porumbelul, cocorii, găinușa, rândunica) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale corpului omenesc: ochiul).

Motivele care au ca izvor de inspirație obiectele de muncă: cârligul, grebla, furca, sapa, jugul) și sociale (aspecte din viața socială: sfăditele, porumbelul păcii) nu s-au bucurat de o răspândire la fel de mare.

Sursa: invietraditia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal

Publicat

în

Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal

Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba este cunoscută sub numele de Casa Scaunelor Săseşti.

Prin denumirea ei, ne reaminteşte perioada în care Alba Iulia era capitala principatului Transilvaniei iar principii s-au străduit să transforme în aşa fel edificiul, încât să reflecte importanţa politică a oraşului. În secolele XVI și XVII, oraşele ardelene, precum şi comitatele sau scaunele săseşti şi secuieşti deţineau la Alba Iulia facilităţi pentru găzduirea emisarilor trimişi la lucrările dietelor sau cu misiuni la curtea princiară.

O transformare importantă a Alba Iuliei a survenit ca urmare a instalării în oraş a reginei Isabella şi a fiului său, regele Ioan Sigismund, în anul 1542. Pentru următorii principi ai Transilvaniei, un obiectiv important a devenit transformarea fostului centru episcopal, în care pe lângă palat şi casa prepozitului existau probabil locuinţe ale arhidiaconilor. Alba Iulia a devenit astfel o adevărată reşedinţă princiară. Deja din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, oraşele, comitatele şi scaunele principatului au început să cumpere clădiri în Alba Iulia, destinate găzduirii propriilor reprezentanţi trimişi în capitală.

Casa scaunelor săseşti este amplasată în partea nord-estică a castrului roman, pe vechea uliţă a saşilor (Zaz utcza), într-o zonă în care la sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul Braşov îşi cumpărase de la Mihail şi Gabriel Lenches de Varadino o casă cu grădină pentru suma de 700 de florini. Reşedinţa era învecinată cu cea a orfanilor notoriului Pancratius Sennyey, fost consilier al principelui Sigismund Báthory. În 1624, ulița sașilor sau a Sibiului trecea printre Colegiul Academic şi zidul de răsărit al Cetăţii către zidul de miazănoapte. În apropierea aceluiaşi amplasament, în anul 1624, orașul Bistriţa a cumpărat o clădire pentru suma de 110 florini, într-un loc în care se mai găseau casele scaunelor Mediaş, Sighişoara şi Sibiu.

Clădirea de astăzi, având planul în forma literei U, este o construcţie compozită, rezultat al unor modificări survenite între secolele XVI şi XIX. Cea mai veche parte este latura de nord, care a fost probabil unul dintre edificiile deţinute de scaunele săseşti menţionate mai sus. Această porţiune se suprapune pe zidul fortificaţiei romane. Planurile din prima jumătate a secolului al XVIII-lea înfăţişează mai multe clădiri cu plan pătrat sau dreptunghiular, care închideau un careu. La începutul secolului al XIX-lea i s-au adăugat laturile de est şi de sud, construcţia dobândind astfel forma cunoscută astăzi. Ea apare sub diverse denumiri între secolele XVIII şi XX, fapt ce reflectă schimbarea destinaţiilor. La 1736 era sediul directorului fortificaţiei, în 1747 era corpul de gardă principal. În 1823 a ajuns să fie numită casa inginerului. În 1903, aici se afla Direcția de Geniu. În 1920 a devenit pavilion ofiţeresc, pentru ca din 1929 aici să funcţioneze prefectura judeţului Alba. (C.P.G.)

Sursa:memoriaurbis.apulum.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba