Rămâi conectat

Știri

Cât și ce decontează statul pentru o persoană aflată în zilele de carantină

Publicat

în

Ministerul Sănătățiiii a publicat un proiect de ordin care prevede decontarea cheltuielilor pe perioada carantinei, în contextul evoluţiei COVID-19 în ţara noastră. Astfel, pentru două săptămâni, bugetul instituției va fi suplimentat cu 42 de milioane de lei ca să asigure transferurile către bugetele locale pentru asigurarea a cel puțin 4.200 de lei pentru fiecare om aflat în carantină.

Ministerul Sănătății vrea decontarea cheltuielilor pentru fiecare persoană care se află în carantină iar suma ar urma să fie asigurată din Fondul de rezervă bugetară.

Este luat în calcul scenariul în care vor ajunge în carantină 10.000 de oameni timp de 14 zile.

În documentul propus de minister sunt prevăzute și condițiile în care trebuie să se desfășoare procesul de carantină:

  • accesul în incintă să fie controlat;
  • să fie prevăzute cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule;
  • să fie dotate cu facilităţi adaptate persoanelor cu handicap fizic locomotor;
  • să fie asigurate condiţii pentru ventilaţie;
  • să asigure acces la apă, hrană și produse de igienă personală, spălătorie;
  • să asigure o suprafaţă utilă de minimum 10 metri pătraţi per cameră, cu grup sanitar şi duş propriu;
  • să aibă acces la internet;
  • să asigure spaţiu de depozitare a bagajelor ale persoanelor carantinate;
  • să asigure procedurile de management adecvat al deșeurilor periculoase.

”În spațiile pentru carantină trebuie să se asigure tratamentele necesare persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente, servicii de curaţenie, lenjerie (minimum două rânduri de lenjerie per pat) şi prosoape, îmbrăcăminte corespunzătoare (două pijamale per persoană şi două perechi de papuci de unică folosinţă), protecţia bagajelor oamenilor carantinaţi, mijloace de comunicare necesare, dacă este posibil într-o limbă pe care aceşti oameni o înţeleg”, se spune în document.

”Autoritățile publice locale sau județene au obligația să asigure spații special amenajate pentru carantină pentru cazarea persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate de COVID-19, stabilite prin Ordin al MS. Identificarea și stabilirea spațiilor pentru carantină se realizează cu sprijinul Direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București”, se mai spune în propunerea ministerului Sănătății.

În privința asigurării meselor în perioada de carantină, persoanele aflate în carantină trebuie să beneficieze de hrană şi apă în cantitate suficientă, iar în cazul persoanelor care aparţin unor religii și culte religioase recunoscute de statul român, cu particularități de preparare a hranei, se va asigura, în limita posibilităților, respectarea specificului impus de religia sau cultul religios. Masa se va servi în camera, cu tacâmuri și veselă de unică folosință. Lenjeria, prosoapele, hainele persoanelor carantinate vor fi obligatoriu dezinfectate înainte să fie spălate.

În textul proiectului este prevăzută suma de 300 de lei zilnic, bani care vor fi alocați pentru fiecare de carantină și care se bor împărți astfel:

  • 230 lei/zi/om aflat în carantină pentru cheltuielile cu cazarea, care includ curăţenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia ;
  • 70 lei/zi/om pentru hrană (trei mese pe zi), apa (între doi şi patru litri pe zi), paharele de unică folosinţă, pijamale şi papuci de unică folosinţă.

În condițiile în care cazarea este asigurată în centre de carantină puse la dispoziţie gratuit de alte instituţii publice/autorități, cheltuielile pentru curăţenie, spălătorie, produse de igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor se vor ridica la maximum 50 de lei pe zi pentru fiecare om aflat în carantină.

În document mai sunt prevăzute și cheltuielile cu translatorii și tratamente pentru afecțiuni preezistente. Tratamentele primite de oamenii aflați în carantină pentru afecţiuni preexistente se vor deconta în baza unor documente medicale precum scrisoare medicală, reţetă, etc, care să ateste afecţiunea medicală pentru care au primit tratament.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centraliza: Proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba

Publicat

în

Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centralizat

Peste 400 de branșamente urmrează să fie făcute, prin proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba.

Amplasamentul studiat se găsește în comuna Lupșa, localitatea Lupșa și Hădărău. Terenurile pe care se vor executa lucrările proiectate sunt cuprinse pe domeniul public-administrativ al acesteia.

În prezent, zona studiată din localitățile Lupșa și Hădărău, nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Există un sistem de alimentare cu apă și stație de tratare – aflat la nivel de execuție, cu implementare în perioada imediat următoare, motiv pentru care se va face referire la această rețea ca și cum ar fi existentă.

Problema la sistemul de alimentare cu apă potabilă este faptul că proiectul nu a fost finanțat și pentru branșamentul proprietăților la acest sistem. Investiția inițială a fost de execuție a captării de apă, stației de tratare și conductele de distribuție.

Prin urmare, proprietățile nu sunt branșate la sistemul de alimentare cu apă, motiv pentru care acest sistem nu este integral. Totodată, fără a avea consumatori, Stația de Tratare nu poate funcționa în parametrii proiectați.

Prin investiția propusă se dorește branșarea proprietăților la sistemul de alimentare cu apă.

Ținând cont de cele arătate mai sus și de prevederile și conținutul documentelor strategice de țară care sunt:

– planul național de dezvoltare;
– codul național strategic de referință;
– programul național de dezvoltare urbană;
– planul de dezvoltare al regiunii;
– strategia de dezvoltare a Comunei.

Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă din fântâni, sau diferite tipuri de captări (curs de apă, foraj) dar nu beneficiază de apă potabilă. Situația actuală este incompatibilă cu normele sanitare din U.E., dar și cu normele societății moderne, iar populația este expusă riscului epidemiologic de apariție a îmbolnăvirilor hidrice.

Consiliul Local LUPȘA urmărește branșarea tuturor proprietăților la sistemul de alimentare cu apă potabilă centralizat.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local al Comunei Lupșa.

Conform documentației, pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apă, s-a considerat că, în perspectivă, toți locuitorii vor avea instalații interioare de apă rece, apă caldă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde.

În urma calculelor efectuate conform SR 1343-1/95, au rezultat următoarele debite caracteristice (pentru nevoi gospodărești, nevoi publice):

Qzi med = 224,56 m³/zi = 2,59 l/s;
Q zi max = 291,94 m³/zi = 3,37 l/s;
Q max orar = 817,43 m³/zi = 34,05 m³/h = 9,46 l/s.

Branșamentul locuințelor se va face prin cămine de branșament din material plastic, prevăzute cu capac de acces. Căminele vor fi pre-echipate cu contor Dn 25 mm, 2 robinete de secționare, cât și mufe de legătură la conducta de branșament.

Amplasarea căminelor de branșament se va face la limita de proprietate, pe cât posibil în spațiul verde evitându-se astfel amplasarea acestora în trotuar.

Astfel, s-a prevăzut un număr de 446 buc cămine de branșament, în vederea contorizării întregii zone extinse a localităților.

Conductele de branșament sunt realizate din țeavă de PEHD PE100 Pn6 RC având diametrul Dn 25 și se vor realiza din conducta de serviciu prin intermediul colierelor de branșare pentru țevi de polietilenă, adaptate la diametrul conductelor (conform SR 8591-91 și SR 4163/1-95).

Lungimea totală a conductelor de branșament PEID PE100 RC DN25 mm Pn 6 va fi de cca. 1460 ml.

Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă a unei gospodării s-a efectuat în ipoteza asigurării prin branșament a necesarului de apă rece și necesarul de apă rece pentru prepararea apei calde, pentru punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.

Pentru o gospodărie obișnuită, tip parter sau P+1, se vor prevedea branșamente Dn 25, executate din țeava PEID 25, prevăzute cu contor de apă Dn 25 (Qn=1,50-6,00 m³).
Montajul conductelor de branșament se va face subteran sub adâncimea minimă de îngheț conform STAS 6054-77 (-0,90 m).

Săpătura se execută atât mecanic cât și manual, funcție de prezența pe traseu a altor utilități, cu pereți verticali, lățimea săpăturii aferente conductei de legătură fiind de 0,6 m; pozarea conductei se va realiza pe un pat de nisip de 10 cm sub generatoarea inferioară, iar umplutura până la 15 cm deasupra generatoarei superioare se va realiza cu nisip bine compactat, restul umpluturii fiind reprezentat de materialul rezultat din săpătură, sortat și măruntit pentru eliminarea bolovanilor și a bulgărilor mari. Materialul excedentar, rezultat în urma săpăturii, va fi îndepărtat.

Căminul de apometru va fi de tip monobloc, complet echipat, compus din: corp cămin din polietilenă (PE) executat prin turnare în dublu strat – strat compact de polietilenă la exterior și strat de polietilenă expandată la interior, cu rol de izolație termică, având Dn500 mm și H= 1100 mm, prevăzut cu capac din polietilenă; capacul este prevăzut cu cameră de formare a pernei de aer împotriva înghețului, etanșarea se face cu garnitură din cauciuc EPDM; căminul este echipat cu contor, robinete de separare și fitingurile de montaj aferente. Căminul se montează pe un pat de nisip de 10 cm, bine compactat, materialul de umplutură se va aplica în straturi uniforme succesive de 20 – 40 cm, cu compactare la minim 90%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg

Publicat

în

Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș

Marți 14 mai, conducerea Primăriei Sebeș a primit, în Aula Primăriei, o delegație a membrilor Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Landului Brandenburg, condusă de Barbara Richstein, vicepreședintele Parlamentului Landului Brandenburg și Matthias Stefke, vicepreședintele Comisiei Afaceri Europene și Politică de Dezvoltare a Landului Brandenburg.
Delegația germană a vizitat Liceul Tehnologic Sebeș, unitate de învățământ profesional, inclusiv în sistem dual, construcție nouă finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și Liceul German.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes comun precum dezvoltarea comunității locale și impactul pozitiv al investițiilor germane în zonă. De asemenea, un subiect important pe agenda de lucru a fost și formarea profesională în sistem dual, după modelul german și oportunitățile de finanțare europeană pentru educație prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.
Evenimentul se datorează parteneriatului solid dintre Regiunea Centru și Landul Brandenburg, având ca obiectiv principal prezentarea exemplelor de succes din Regiunea Centru în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, finanțate prin Programul Operațional Regional și cooperării bilaterale dintre Germania și România, în special între Landul Brandenburg și Regiunea Centru.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular

Publicat

în

15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.

În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba