Știri
21 noiembrie: Deschiderea oficială a Sesiunii Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia „Unitate, Continuitate şi Independenţă în Istoria Poporului Român. 101 ani de la Marea Unire (1918-2019)”
Joi, 21 noiembrie 2019, de la ora 10.00, la Sala Unirii va avea loc deschiderea oficială a Sesiunii Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia „Unitate, Continuitate şi Independenţă în Istoria Poporului Român. 101 ani de la Marea Unire (1918-2019)”.
La eveniment vor participa peste 100 de specialişti din instituţii muzeale şi universitare din întreaga ţară: Alba Iulia, Bucureşti, Deva, Cluj-Napoca, Timişoara, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Craiova, Turda, Iași, Arad, Oradea.
În cadrul evenimentului vor fi lansate şi două volume de carte, respectiv:
- Virgil Pană, „Românii mureșeni pe fronturile Marelui Război. Documente”
(Târgu-Mureș, 2018), prezintă: Virgil Pană
- Cristian Crasnaveț, „Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan”,
(Alba Iulia, 2018), prezintă: Tudor Roșu
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Program general
Sesiunea științifică „Unitate, continuitate și independență
în istoria poporului român. 101 ani de la Marea Unire (1918 – 2019)”
Joi, 21 noiembrie 2019, Sala Unirii
Ora 10:00 – deschiderea lucrărilor:
Cuvânt din partea Muzeului Național al Unirii Alba Iulia
Director Gabriel Tiberiu Rustoiu,
Cuvânt din partea autorităților locale
Lucrări în plen:
Viorica Rusu–Bolindeț, Florin–Ovidiu Botiș, Iulia–Alexandra Iliescu, Radu Ota, Matei Drîmbărean, Călin Șuteu – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca, doctorand Universitatea „Babeș–Bolyai” Cluj–Napoca, doctorand Universitatea București, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Gigapixel Art SRL
Palatul Guvernatorului Daciei Romane de la Apulum. Rezultatele campaniilor 2018–2019
Tudor Roșu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Imaginea președintelui american Woodrow Wilson în preajma Marii Uniri
Lansări volume:
Virgil Pană, „Românii mureșeni pe fronturile Marelui Război. Documente”
(Târgu-Mureș, 2018), prezintă: Virgil Pană
Cristian Crasnaveț, „Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan”,
(Alba Iulia, 2018), prezintă: Tudor Roșu
Ora 11:30 – vernisaj expoziție „Dionysos– Bacchus–Liber Pater. Desfătare și viață veșnică la Apulum”
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, etaj I
Orele 15:00 – 19:00,
Prezentarea lucrărilor pe secţiuni, Sala Unirii și Museikon
Vineri, 22 noiembrie 2019
Orele 10:00 – 12:00
Prezentarea lucrărilor pe secţiuni, Sala Unirii și Museikon
Secţiunea ARHEOLOGIE
joi, 21 noiembrie 2019,
Museikon
orele 15:00 – 19:00
Moderatori: Paul Pupeză, Oana Tutilă
- Sabin Adrian Luca – Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Câteva date despre datarea absolută a unor situri neolitice și eneolitice din Transilvania
- Cătălin Cristescu, Nicolae Cătălin Rișcuța, Antoniu Marc – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Complexe aparținând epocii fierului descoperite La Vețel – Luncă, În Vie (jud. Hunedoara)
- Marius Ciută – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Despre colecții și colecționari. Un caz atipic
- Paul Pupeză, Viorica Crișan – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca
Decor dacic sau tamga sarmatic? Vase incizate de la Covasna – Cetatea Zânelor
- Claudiu Purdea – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Noi date despre un tezaur cu monede Koson din Munții Șureanu în documentele Monetăriei din Alba Iulia
- Ștefan Georgescu, Ana Cristina Hamat, Alexandru Flutur – Cercetător independent, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Național al Banatului, Timișoara
Dispozitivele pentru iluminat descoperite în zona Berzovia – Ramna
- Oana Tutilă – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Despre un cercel roman din aur descoperit la Cârjiți, județul Hunedoara
- Radu Ota – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Herme descoperite la Apulum
- Anca Timofan, Andrei Iosif – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Sectorul Domus–Thermae de la Apulum
- Alexandru Diaconescu – Universitatea „Babeș–Bolyai” Cluj–Napoca
Gropile rituale (așa numitele favissae) din sanctuarul lui Liber Pater
- Dan Matei – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca
Situația postromană a castrului legionar de la Alba Iulia raportată la situația celorlalte castre de odinioară ale provinciei
- George Bounegru, Ilie Lascu, Bogdan Pâclișan, Ana Fetcu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Descoperiri funerare romane din necropola nordică de la Apulum
- Radu Ciobanu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Bacchanalia – Serbările lui Bacchus, de la spectacol teatral la primul mare scandal de moravuri al Antichității
Secţiunea ARHEOLOGIE.
vineri, 22 noiembrie 2019,
Museikon
orele 10:00 – 12:00
Moderatori: Ana Hamat, Vitalie Bârcă
- Ana Cristina Hamat – Muzeul Banatului Montan Reșița
Despre creștinism și bijuterii sau despre cum să nu–i cauți pe creștini în Dacia
- Ioan Oprea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Roma și primele vexilla imperiale
- Vasile Moga – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Observații asupra unei interesante epigrafe apulense
- Mariana Egri, Andreea Drăgan, Aurel Rustoiu, Matthew McCarty – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca, University of British Columbia
Villa rustica de la Oarda. Rezultate preliminare
- Cristina Mitar – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Cigmău – un castru neobișnuit din apropierea granițelor romane
- Vitalie Bârcă – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca
Pixidele din os din mediul sarmatic. Observații pe marginea originii și datării lor
- Emil Dumitrașcu – Muzeul Național de Istorie a României, București
Cercetări arheologice preventive pe Autostrada A. 10/lot 4; situl arheologic Măhăceni 1 (sit nr. 4)
- Gabriel Balteș, Călin Cosma – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca
Cimitirul avar de la Sâncrai (jud. Alba)
- Anca Matiș, Gabriel Balteș, Valentin Deleanu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Morminte de incinerație în urnă (sec. VIII–IX) descoperite la Simeria în 2018, cu ocazia proiectului ”Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria – Curtici–Frontieră”
- Aurel Dragotă – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
La granița dintre păgânism și creștinism. Morminte cu groapa de foc rituală descoperite în necropola de la Alba Iulia – Izvorul Împăratului în campaniile arheologice din anii 2006–2007
- Călin Șuteu – Gigapixel Art SRL
Digitizarea tri–dimensională a colecțiilor muzeale. Studii de caz și aplicații recente
Secțiunea ISTORIE
joi, 21 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Corpul A
orele 15:00 – 19:00
Moderator: Florin Bogdan
- Gheorghe Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Un testament politic al lui Mihai Viteazul
- Mihaela Comșa – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Nicolae Albu, istoric al învățământului românesc în Transilvania iluministă
- Ana Maria Roman Negoi, Cristinel Roman Negoi – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Școala Gimnazială Avram Iancu, Alba Iulia
Aspecte juridice și sociale cuprinse în Patenta imperială privind stabilirea grecilor și turcilor în Transilvania din 1778
- Jan Nicolae – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Historia homiletica Transilvanie. Predicile protopopului Vasile Gan de la Lupșa (1859–1932)
- Simona Hărmănescu – Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași, Muzeul „Al. I. Cuza”, Ruginoasa, drd. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Început de istorie la Ruginoasa
- Răzvan Neagu – Colegiul Tehnic Turda
Personalități ale Marii Uniri: protopopul greco–catolic de Alba Iulia, Vasile Urzică (1872–1970)
- Virgil Pană – Muzeul Județean Mureș
Date noi privind participarea mureșenilor la Marea Unire
- Diana Kinces – Muzeul Județean Satu Mare
Anul 1919 în istoria Sătmarului
- Alexandru Porțeanu – Institutul de Istorie Nicolae Iorga
- Începuturile noii epoci istorice a Transilvaniei. Observații și considerații istoriografice
- Ioana Rustoiu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Orfelinatul greco–catolic din Blaj în 1919
Secțiunea ISTORIE
vineri, 22 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Corpul A
orele 10:00 – 12:00
Moderator: Dragoș Ursu
- Ioana Ursu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Biografii și minerit aurifer în județele Alba și Hunedoara în sec XX
- Doina Dreghiciu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Însemne de proprietate inedite de pe cărți vechi românești aflătoare pe teritoriul județului Alba
- Gabriela Mircea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
O bibliotecă publică albaiuliană, de la sfârșitul secolului al XIX–lea – începutul secolului al XX–lea. Structura si componența sa
- Florin Bogdan – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Cărți vechi românești care au circulat în spațiul jud. Alba. Colecții din București și Cluj–Napoca
- Bogdan Avram – Parohia Ortodoxă Teleac
Însemnări ale cantorilor de strană pe filele cărților vechi din colecția Museikon
- Marius Rotar – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Rugby–ul românesc în timpul celui de al Doilea Război Mondial
- Dragoș Ursu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Patriarhul Justinian (1948–1977) și problema reintegrării socio–profesionale a preoților foști deținuți politici. Strategii, compromisuri și adaptări
- Elena Cucui – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Icoana pe sticlă – sursă de inspirație, pentru un maestru al picturii contemporane
- Sorin Russu – Facultatea de Teologie Greco–Catolică, Blaj
Cât de mare e România Mare? După 100 de ani
- Ioan Bizău – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Titlu rezervat
- Cristea Marius – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Luptele de la Miraslău (jud. Alba) din august–septembrie 1944
- Ion Cârja – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva surselor vizuale
- Dan Roman – Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad
Problema Banatului în tratativele Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920)
Secţiunea CONSERVARE – RESTAURARE
joi, 21 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Laboratorul de Restaurare
orele 15:00–19:00
Moderatori: Alexandru Știrban, Gheorghina Olariu
- Doina Hendre Biro – Biblioteca Batthyaneum, Filială a Bibliotecii Naționale a României
Utilizarea pigmenților naturali pentru decorarea manuscriselor medievale, reflectată în studiile lui Robertus Szentivany, la începutul secolului XX
- Cristina Carșote1, Elena Badea2,3, Zizi Baltă1, Irina Petroviciu1, Lucreția Miu2, Vasile Mihai 1 – 1Centrul de Cercetări și Investigații Fizico–Chimice și Biologice (CCIS), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), 2Grupul Cercetări Avansate pentru Patrimoniul Cultural (ARCH Lab), Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP), Sucursala ICPI, 3Departamentul de Chimie, Facultatea de Științe, Universitatea Craiova
Materiale și tehnici utilizate la realizarea Codexului Altemberger
- Gheorghina Olariu – Muzeul Judeţean Satu Mare
Investigații XRF, iconostasul bisericii Peles județul Satu Mare
- Laura Troșan, Ioana Cova – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj–Napoca
Modalități de expunere a textilelor arheologice
- Rodica Oprițescu – Muzeul Olteniei Craiova
Psaltire 1816, tratamente de restaurare–conservare aplicate
- Olimpia Mureșan – Mureșan Olimpia I.I., Oradea
Despre sticla arheologică
- Daniela Văcariu – Complexul Național Muzeal Astra, Sibiu
Investigații fizico–chimice realizate pe pictura din Biserica Vința
- Dan Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Relevanța markerilor tehnologici la restaurarea ceramicii
- Radu Ardelean – Muzeul Judeţean Satu Mare
Intervenții de biocidare și hidrofobizare la unele monumente și morminte de război din județul Satu Mare
- Sorin Șerban – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Metode de prelevare și prelucrare a unor vase ceramice descoperite în necropola de la Sâncrai
- Sorina Voju – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Efectele nocive ale umidității excesive asupra bunurilor culturale pe suport textil. Exemplificări și soluționări pe un lot de textile etnografice
- Daniela Burnete – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Etape în restaurarea unei icoane pe lemn de sec XIX
- Alexandru Știrban – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui lot de manuscrise de secol XVIII (proiect ROCHER)
- Marius Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea legăturii unui Penticostarion, 1768
- Daniela Zudor – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Modalități de depozitare a bunurilor muzeale – textile etnografice
- Elena Czifra – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui Antologhion, 1693.
- Smaranda Cutean – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Cauzele deteriorării obiectelor culturale din expoziții
Secţiunea CONSERVARE – RESTAURARE
vineri, 22 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Laboratorul de Restaurare
orele 10:00–12:00
Moderatori: Mirel Bucur, Petronela Fotea
- Petronela Fotea, Eugenia Oprescu – Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Valorificarea prin restaurare a patrimoniului cultural mobil la Casele Memoriale din patrimoniul MNLR–ului – Casa Tudor Arghezi
- Sidonia Olea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Valorificarea unei statui monumentale prin conservare și restaurare. Studiu de caz: statuia lui Emanuil Gojdu (Oradea)
- Constantin Măruțoiu, D. Nemeș, O. F. Nemeș, M. Cotețiu, Persida Măruțoiu – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Studii privind materialele utilizate de Grigore Ranite la realizarea icoanei Maica Domnului cu Pruncul
- Mirel Bucur – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
Restaurarea unei icoane pe sticlă cu reprezentarea Sfântului Gheorghe. Studiu de caz
- Ioana Popițiu – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
Considerații asupra patrimoniului mobil pe suport anorganic. Studiu de caz (Proiect ROCHER)
- Dumitrița Filip – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Degradări ale picturii murale din interiorul bisericilor de lemn din județul Alba
- Dorin Barbu – Muzeul Național Brukenthal, Sibiu
Restaurarea armelor de foc cu rotiță
- Leonard Fulău – Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Cazania lui Varlaam. Intervenții de restaurare
- Ștefan Lipot – Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural
Restaurarea ceramicii din situl Salca–Oradea, campania 2016
- Vasile Ioniță – SC Conrest Expert SRL
Conservarea lemnului arheologic din perioade și locuri diferite
- Miruna Căminescu – C. Cons–Art S.R.L.
Restaurarea icoanei ”Sfântul Arhanghel Mihail”
- Simona Gheorghe – Muzeul Olteniei Craiova
Tehnologii complementare aplicate în restaurarea ceramicii arheologice
- Eugenia Oprescu – Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Aspecte de degradare ale tapiseriei din Colecția Dimitrie Anghel supusă procesului de restaurare–conservare în regim de urgență
- Codruța Leahu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Evaluarea interacțiunii rețetelor bazate pe nanomateriale, obținute de ICECHIM, cu diverse suporturi papetare în scopul conservării acestora (proiect ROCHER)
- Monica Druța – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Considerații privind starea de conservare a unui lot de cinci cărți de patrimoniu din sec. al XVII–lea – Cazania lui Varlaam
- Maria Zgârciu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Conservarea și restaurarea unei cărți românești vechi (Strastnic, Blaj, 1753) (Proiect ROCHER)
- Maria Cernea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui pergament – Act de Înobilare, 1703
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Știri
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
În Duminica Floriilor, in bisericile ortodoxe, se binecuvinteaza ramurile de salcie. In popor exista credinta ca salcia are puteri miraculoase: alunga duhurile necurate, iar animalele si pamanturile sunt ferite de lucrarea duhurilor rele.
De aceea nu trebuie sa ne miram daca o mai intalnim atarnata in adaposturile animalelor.
Salcia care era dusa la biserica trebuia sa aiba mugurii desfacuti. In cazul in care vremea fusese neprielnica pentru inmugurire, atunci crengile de salcie erau puse in apa cu cel putin o seara inainte de a fi duse la biserica.
Mugurii de salcie erau considerati vindecatori. Cei care mancau muguri de salcie, scapau de friguri si de alte boli. Mugurii de salcie erau introdusi in aluatul pentru paine.
In popor, exista credinta ca salcia sfintita aruncata in foc poate ajuta in cazul unui incendiu. Cu salcie sfintita, inmuiata in agheazma, erau stropite atat casele oamenilor, cat si incaperile unde stateau animalele, pentru a fi ferite de lucrarea duhului necurat.
Salcia in crestinism (Floriile)
In gandirea crestina, simbolismul salciei este intalnit pentru prima data in scrierile Pastorului Hermas. Aici martirii sunt numiti „ramuri de salcie purtatoare de rod” ale copacului divin, care este Hristos. Cu alte cuvinte cei ce si-au daruit viata lui Hristos, nu au ramas in moarte, ci au biruit-o prin Hristos. Salcia, in scrierile unor Sfinti Parinti, o reprezinta pe Fecioara Maria. Aceasta desi alege fecioria, deci viata fara rod, naste pe Hristos. In concluzie, trebuie sa intelegem ca folosirea salciei in cult nu este expresia acomodarii Bisericii la mediu. Dimpotriva, folosirea salciei in cult isi are bogatia sa in viata rituala a Bisericii.
Salcia in credinta populara
In popor exista credinta ca cei care nu pot ajunge la biserica, in special din motive de sanatate, trebuie sa fie loviti cu aceste ramuri de salcie binecuvantate, strigandu-se in mod repetat: „Iesi, boala, intoarce-te sanatate!”. Apoi sa se cante: „Nu sunt eu cel ce te loveste/ Ramura de salcie te loveste / Nu tu esti in suferinta / Ramura este cea care sufera / In curând va fi Pastele”. Modul in care aceasta ramura de salcie se pastreaza in gospodarie, este diferit de la o zona la alta. In Moldova si in Bucovina exista credinta ca salcia nu trebuie adusa in casa. Ea se pune intotdeauna afara, la streasina casei. Dimpotriva, in Muntenia si Oltenia, ramurele de salcie se pun la icoane.
In literatura folclorica romaneasca exista multe legende despre salcie. In una din ele se spune ca Fecioara Maria, auzind de Rastignirea lui Hristos, a plecat sa-L caute. Ajungand la malul unui rau s-a rugat de broasca sa o treaca dincolo, dar aceasta nu a vrut spunandu-i ca si ea a avut trei copii care au fost omorati de roata unei carute si nu a mai plans dupa ei. Fecioara a blestemat-o sa se usuce, dar sa nu putrezeasca niciodata. Asa a ajuns la salcie, cea care si-a facut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioara sa treaca raul. Fecioara a binecuvantat-o, ca niciodata sa nu arda, sa rodeasca si sa se inmulteasca oriunde s-ar aseza.
Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: ”Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Salcia înlocuieşte de fapt ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în Români. În această zi se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar facut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. De Florii e foarte bine să vă împărtăşiţi. La sfârşitul slujbei, preoţii împart crenguţele de salcie sfinţită, pe care e bine să le luaţi acasă şi să le puneţi la icoane. Se spune despre ele că au putere tămăduitoare. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzează pe toţi cei din casă de boli. Alţii le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa, sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile. Există obiceiul ca părinţii să-i lovească pe copii cu nuieluşe de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi. În unele zone, sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an. Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele. Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crească înaltă cânepa.
Sursa: avocat.r,o crestinortodox.ro, libertatea.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEFloriile reprezintă sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, comemorată întotdeauna cu o săptămâna înaintea Paștelui, zi în care credincioșii se duc la biserică cu frunze de salcie, pentru a-L întâmpina pe Iisus Hristos.
Află de pe www.radiounirea.ro care sunt cele mai interesante supersții de Florii și ce trebuie să faci sau să eviți ca să-ți meargă bine
Floriilor se leaga numeroase supersitii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. Oamenii vor avea intotdeauna superstitii de Florii, asa ca ele nu se vor pierde atat de usor cu timpul. Poate ca aceste obiceiuri par fara sens in opinia unora, insa farmecul lor consta in faptul ca pastreaza viu spiritul sarbatorii.
1. In Duminica Floriilor nu se face curatenie in casa, altfel iti va merge rau tot anul. Insa traditia spune ca fetele care vor sa se marite pot sa scoata la soare zestrea. Se spune ca acest obicei grabeste aparitia ursitului si a nuntii. In schimb, este bine sa faci curat in gospodarie in ajunul sarbatorii.
2. Oamenii de la sate povestesc ca persoana care indrazneste sa se spele pe cap in aceasta zi risca sa ii albeasca podoaba capilara prematur. Unii dintre sateni spun ca se poate intampla acest lucru chiar peste noapte. Legenda porneste de la faptul ca in aceasta zi infloresc copacii cu flori albe. Singura solutie sa nu se intample nenorocirea este ca apa respectiva sa fie descantata si sfintita.
3. Conform vorbelor din popor, asa cum va fi vremea in Duminica Floriilor, la fel va fi si in prima zi de Paste.
4. Superstitiile de Florii legate de vreme nu se incheie aici. Unele spun ca broastele vestesc prin cantecul lor o vara lunga si frumoasa.
5. In aceasta zi sfanta are loc dezlegarea la peste, moment pe care oamenii care au tinut post il asteapta cu bucurie. Indiferent de modul in care alegi sa pregatesti acest aliment, important este sa il consume toti membrii familiei. Superstitiile spun ca ei vor avea noroc si se vor vindeca de orice boala ar suferi.
6. Daca ai de ceva vreme o dorinta arzatoare, se indeplineste daca te impartasesti in aceasta zi. Tot ce trebuie sa faci este sa o spui in gand in timp ce te indrepti spre preot.
7. In unele zone din tara parintii isi lovesc usor copiii cu ramuri de salcie (dupa ce au fost sfintite la biserica), pentru ca ei sa creasca sanatosi si destepti.
8. Cei care mananca muguri de salcie dupa slujba de sfintire se vor tamadui de boli si isi vor intari sistemul imunitar si pe viitor.
9. Acelasi efect terapeutic il au si florile duse la biserica. Se spune ca ele trebuie adaugate si apa de imbaiat pentru a feri corpul de boli.
10. Superstitiile de Florii spun ca persoanele care nu vor sa cinsteasca asa cum se cuvine aceasta sarbatoare se vor umple de pistrui.
Sursa:divahair.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLESâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.
Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.
Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.
În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus. Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.
Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte
În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.
În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.
În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.
Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.
Sursa.realitatea.net
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii În Duminica Floriilor, in bisericile ortodoxe, se binecuvinteaza ramurile de...
Superstiții de Florii și semnificația lor: Ce trebuie să faci ca să-ți meargă bine
Floriile reprezintă sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, comemorată întotdeauna cu o săptămâna înaintea Paștelui, zi în care credincioșii se duc...
Aiud: Premiere a elevilor care au încondeiat cele mai frumoase ouă de Paște
Premiere a elevilor care au încondeiat cele mai frumoase ouă de Paște, la Aiud Joi 25 aprilie, la Biblioteca „Liciu...
Atomic Blaj, debut la minibaschet masculin cu rezultate de apreciat la Festivalul Regional
Debut la minibaschet masculin cu rezultate de apreciat pentru Atomic Blaj Echipa Atomic Blaj a avut parte de un debut...
Start pentru modernizarea iluminatului public în comuna Stremț
În comuna Stremț, start pentru modernizarea iluminatului public Au început lucrările aferente proiectului „Modernizarea sistemului de iluminat public in comuna...
Relocare în subteran a cablurilor pe încă șase străzi din Blaj
Pe încă șase străzi din Blaj, relocare subterană a cablurilor Proiectul de relocare în subteran a cablurilor de energie electrică...
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani Exponatul lunii aprilie la Muzeul...
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a...
Prima ediție a spectacolului „Sărbătoarea primăverii” la Alba Iulia: Când va avea loc
La Alba Iulia, prima ediție a spectacolului „Sărbătoarea primăverii” Perioada lunilor februarie – mai este, în fiecare an, una foarte...
Cristian Tudor Popescu, Florin Chilian, Liviu Stănescu și Costel Pătrășcan la Târgul de cArte Alba Transilvana
La Târgul de cArte Alba Transilvana, Cristian Tudor Popescu, Florin Chilian, Liviu Stănescu și Costel Pătrășcan Unul dintre cele mai...
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi În ultimele două săptămâni au fost organizate concursuri pentru ocuparea a șase posturi...
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă! Este...
Sesiune de admitere la Școala de Subofițeri de Pompieri „Pavel Zăgănescu” Boldești: Ce trebuie să știe candidații din Alba
Admitere la Școala de Subofițeri de Pompieri „Pavel Zăgănescu” Boldești: Ce trebuie să știe candidații din Alba Inspectoratul Județean pentru...
Cadouri de Paști pentru veteranii de război din Alba
Pentru veteranii de război din Alba, cadouri de Paști Ca în fiecare an de la înființare, Sucursala Alba a Asociației...
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2024 • Nume derivate de la Gheorghe • Cui îi spunem ”la mulți ani” de...
Care este exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud
Măcăleandrul, exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud Măcăleandrul este lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud....
-
Știriacum 5 zileMesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 9 minute
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
