Știri

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia îndeamnă populația la consult oftalmologic!

Publicat

acum 4 ani

în

16/11/2019

Medicii compartimentului de oftalmologie al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Alba Iulia, dotat cu aparatură performantă și variată, tratează o gamă largă de afecțiuni ale vederii, medical și chirurgical, între care se numără infecții și inflamații oculare, vicii de refracție, boli vasculare retiniene, glaucom, degenerescență maculară legată de vârsta (DMLV), boli ale nervului optic, cataractă senilă și traumatisme oculare (contuzii, plăgi de pol anterior și anexe, corpi străini corneeni, arsuri oculare).

La cele mai mici probleme ale vederii, adresați-vă medicilor

Este foarte important ca populația să se adreseze medicului oftalmolog de la apariția primelor probleme ale vederii, pentru depistarea din timp a afecțiunii și corectarea ei. Pentru a ajunge în Policlinica SJU Alba Iulia, situată pe str. Mușețelului, nr. 2, (telefon 0258 826 272), este nevoie de trimitere de la medicul de familie, o programare la cabinetul medical oftalmologic, iar în ziua consultului de specialitate prezentarea cardului de sănătate.

De menționat este că în Policlinică se tratează și urgențe oftalmologice minore, spre exemplu conjunctivite, corpi străini corneeni, care se manifestă prin durere și ochi roșii. În urma controlului în ambulatoriul integrat al spitalului, medicul stabilește dacă este nevoie de internare în spital, intervenție chirurgicală etc.

Compartimentul de oftalmologie al SJU Alba Iulia

Compartimentul de oftalmologie dispune de 14 paturi, o sală de mese pentru pacienți, o sală de tratament, o sală de consultații cu aparatură specifică afecțiunilor oftalmologice și o sală la nivelul blocului operator pentru intervenții chirurgicale oftalmologice. În total sunt patru saloane, două cu câte cinci paturi, iar alte două (rezerve) cu câte două paturi. Condițiile compartimentului pentru pacienți sunt adecvate și vor fi îmbunătățite.

Aparatura medicală de la nivelul secției cuprinde:

– Combină oftalmologică cu biomicroscop și AutoKeratoRefractometru;

– Oftalmoscop direct;

– Tonometru non-contact;

– Biometru;

– Perimetru manual și computerizat.

Sala de la nivelul blocului operator, pentru intervențiile chirurgicale oftalmologice, este dotată, între altele, cu microscop operator performant, cu cameră video atașată pentru înregistrarea directă a operațiilor, respectiv cu un facoemulsificator STELLARIS pentru efectuarea operațiilor de cataractă.

Totodată, la spital se adresează și pacienți cu traumatisme ale ochiului, plăgi sau contuzii, medicii efectuând gărzi la domiciliu (vin de urgență la spital când sunt solicitați)

Scăderea vederii și alte afecțiuni

Scăderea vederii poate fi cauzată de vicii de refracție, atât la copii de vârstă școlară, cât și la adulți și vârstnici sau poate fi cauzată de afecțiuni oftalmologice care apar în special la persoanele vârstnice: cataracta, glaucomul și tot mai frecvent retinopatia diabetică.

Glaucomul reprezintă o afectare progresivă a nervului optic cauzată de multe ori de creșterea presiunii intraoculare. Este, de asemenea, a doua cauză a orbirii în lume la pacienții cu vârsta de peste 60 ani și evoluează frecvent fără durere sau alte manifestări. Este o boală insidioasă care determină scăderea vederii în fazele tardive ale bolii și de aceea e foarte importantă efectuarea unui examen oftalmoscopic și măsurarea tensiunii intraoculare.

Viciile de refracție sunt afecțiuni ale ochiului ce constau într-un deficit al dioptrului ocular. Acestea se manifestă prin scăderea acuității vizuale, ce poate fi corectată prin corecție optică.

Degenerescență maculară legată de vârstă este principala cauză de pierdere a vederii centrale la populația de peste 65 de ani.

Nervul optic este cel de-al doilea nerv cranian. Acesta conduce informații senzoriale legate de simțul vizual. Este un nerv senzitiv ce preia și receptează informațiile vizuale cu sprijinul celulelor specializate cu conuri și bastonașe din retină.

Cataracta de vârstă sau cataracta senilă este cea mai răspândita formă de cataractă și apare odată cu înaintarea în vârstă. Cataracta este, practic, opacifierea cristalinului natural al ochiului. Cristalinul este o lentilă transparentă, situată în spatele irisului, cu rolul de a concentra razele de lumină pe retină. Această afecțiune nu se tratează cu picături. Vindecarea se face doar prin intervenție chirurgicală ce constă în înlocuirea cristalinului opacifiat cu un alt cristalin, artificial. Este foarte important ca operația de cataractă să fie efectuată în stadiile incipiente și medii de boală. O cataractă dură, brună, foarte avansată, presupune o intervenție chirurgicală complicată și cu o recuperare lentă și tardivă. Nu se poate compara cu revenirea vederii post-operatorie la pacienții în cazul cărora intervenția se efectuează la timp. Atenție! Cataracta nu e singura afecțiune care duce la scăderea bolii. Pacientul poate avea și alte afecțiuni oftalmologice care pot scădea vederea alături de cataractă.

O inflamație oculară des întâlnită este conjunctivita. Aceasta se manifestă prin roșeață, mâncărime și secreție abundentă.

Pentru depistarea cauzelor de scădere ale vederii, este foarte important ca pacienții să se adreseze din timp medicului pentru controlul oftalmologic. Depistarea afecțiunilor oculare în stadiile incipiente oferă șanse mai mari pentru vindecarea bolilor.

Simțul vizual este foarte important pentru calitatea vieții. Păstrarea unei vederi bune, inclusiv la bătrânețe, face ca un pacient să nu fie o povară pentru cei dragi lui. Vino la medic!

sursa: spitalalba.ro

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 9 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 13 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 14 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro