Știri

28 iunie: Ședința CL Alba Iulia – PUZ pentru noul magazin LIDL și taxe de salubrizare, pe ordinea de zi

Publicat

acum 5 ani

în

28/06/2019

Consiliul local al municipiului Alba Iulia se întrunește în şedinţă ordinară, pe data de 28 iunie 2019, orele 13⁰⁰, care va avea loc la sediul Direcţiei Programe din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Alba Iulia, str. Bucovinei nr. 6.

PROIECT AL ORDINII DE ZI:

Proiecte de hotărâri privind :

Acordarea de înlesniri la plată unei persoane fizice
Aprobarea cotizaţiei şi contribuţiei Municipiului Alba Iulia la Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Alba Iulia Incluzivă (GAL Alba Iulia Incluzivă)
Aprobarea participării la finanţatea obiectivului : „Extindere reţele electrice de distribuţie Cartier Orizont din municipiul Alba Iulia
Aprobarea standardului de cost pentru servicii de asistenţă şi suport pentru persoanele adulte cu dizabilităţi diagnosticate cu scleroză multiplă
Atribuirea denumirii unor străzi din municipiul Alba Iulia Iniţiator, p. Primar, Viceprimar Voicu Paul
însuşirea raportului actualizat privind informarea si consultarea publicului si pentru a lua act ca prin art. 10 din HCL nr. 444/2018 a fost aprobata documentaţia PUZ – CONSTRUIRE SPAŢIU COMERCIAL LIDL, ALBA IULIA, STR. TUDOR VLADIMIRESCU, FN
Revocarea HCL nr. 95/2019 cu privire la respingerea proiectului de hotărâre de modificare şi completare a Hotărârii nr. 92/2006 a Consiliului local cu privire la regulile pentru amplasarea locuinţelor colective în Municipiul Alba Iulia
Aprobarea unor documentaţii de urbanism din municipiul Alba Iulia :

Art.l: Avizează Planul Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE LOCUINŢE INDIVIDUALE SI SEMICOLECTIVE SI REALIZARE DRUM ACCES, ALBA IULIA, STR. EMIL RACOVITA, solicitant DAVID CORNELIA NICOLINA”.

Art.2: Avizează Planul Urbanistic Zonal „REGLEMENTARE STRADA SI PARCELARE IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINŢE INDIVIDUALE SI SEMICOLECTIVE, ALBA

IULIA, STR. AZUR, URANUS, ZENIT, FN, solicitant ALMA ID SOLUTIONS SRL, ADAM MARIANA, FILIMON GEORGETA RALUCA, PACURAR ANA, CURTA MIRCEA, CURTA AURELIA”.

Art.3: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „AMPLASARE TONETA VANZARE SUCURI, ALBA IULIA, STR. PĂCII, NR.9, solicitant ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICA”.

Art.4: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „SCHIMB DE DESTINAŢIE DIN APARTAMENTELE 5 SI 6 IN SPAŢIU COMERCIAL, BIROURI, CU EXTINDERE SI MONTARE FIRMA LUMINOASA, ALBA IULIA, STR. ALEXANDRU IOAN CUZA, NR. 22, BL. G4, AP. 5, 6, solicitant TOTH LADISLAV”.

Art.5: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE SPAŢIU VERIFICARE –

DIAGNOSTICARE AUTO SI ÎMPREJMUIRE, ALBA IULIA, SOSEAUA DE CENTURA NR. 22A., solicitant CRISTIAN AUTOTEST SRL”.

Art.6: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE CU SPATII COMERCIALE LA PARTER, ALBA IULIA, STR. SEPTIMIUS SEVERUS, NR. 25, solicitant SC ANET CONSTRUCT SRL”.

Art.7: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE COPERTINA CU CARACTER PROVIZORIU PENTRU TERASA, ALBA IULIA, PIAŢA IULIU MANIU, NR. 15, BL. 16MC, AP. 48/A, solicitant SC RAISSANORB CAFFE SRL”.

Art.8: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE DOUA LOCUINŢE INDIVIDUALE IN REGIM IZOLAT, ANEXA GOSPODĂREASCA (GARAJ) SI ÎMPREJMUIRE, ALBA IULIA, STR. GARDA, NR. 19, solicitant FILIP VALERIA, FILIPIOSIF”.

Art.9: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48522/10.05.2019.Aproba Planul Urbanistic de Detaliu „EXTINDERE SI SCHIMB DE DESTINAŢIE DIN APARTAMENT IN SPAŢIU BIROURI, ALBA IULIA, STR. REPUBLICII, NR. 40, BL. 27, AP. 1, solicitant BLAGA IOAN, BLAGA LUCICA pentru SC LARRY & CORY VERMESSUNGEN SRL”.

Art.10: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „EXPLOATARE AGREGATE MINERALE SI PARCELARE IN VEDEREA REALIZĂRII DE LOTURI PENTRU LOCUINŢE INDIVIDUALE, ALBA IULIA, STR. CUTINA, FN., solicitant STOIA SIMONA”.

Art.ll: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „ANULARE STRADA – ALEE DIN STRADA N. ILLIT, ALBA IULIA, STRADA NAZARETH ILLIT, NR. 100., solicitant OTAVA EUGENIU, OTAVA ANA CORNELIA, COJOC PETRU, COJOC CONSTANTA”.

Art.12: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „REGLEMENTARE ZONA DE LOCUINŢEINDIVIDUALE SI REALIZAREA ACCES, ALBA IULIA, STR. MERILOR, solicitant GHIURA ION”.

Art.13: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „REGLEMENTARE ZONA MIXTA – MODIFICARE REGLEMENTARI URBANISTICE APROBATE CU HCL 195, ART. 8 DIN 28.06.2013, ALBA IULIA, STR. ELIXIRULUI, FN, solicitant BORZA DORU CONSTANTIN LEANDRU”.

Art.14: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „LOTIZARE IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINŢE UNIFAMILIALE, ALBA IULIA, STR. IZVORULUI, FN, solicitant DAMIAN ALEXANDRU IOAN in numele proprietarilor terenurilor adiacente zona – DEALULFURCILOR”.

Art.15: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE ANSAMBLU DE LOCUINŢE COLECTIVE CU FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE – MODIFICARE PUZ APROBAT PRIN HCL 328 ART. 13/28.08.2018, ALBA IULIA, STR. EMIL RACOVITA, FN., solicitant SC AREX PETROL SRL prin BORDEA STELIAN, CLIT COSMIN NICOLAE”.

Art.16: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE, ALBA IULIA, STR. MIHAIL KOGALNICEANU, NR. 39., solicitant SC ALBA CONS SA prin FURDUI IUSTIN”.

Art.17: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.47002/08.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „MODIFICARE PUZ APROBAT PRIN HCL 108/2008 – ANULARE TRONSON DIN STRADA ARADULUI, INTRE STR. VARESE SI STR. LOMBARDIA, ALBA IULIA, STR. VARESE., solicitant PASTIU NICOLAE, PASTIU RODICA, SC GRANIT IMOBILIARE SRL, MAXIM MARCEL ADRIAN, MAXIM CAROLINA ILEANA, NEGRU SILVIA, NEGRU IOAN RÂUL, PANTA DUMITRU, PANTA RAVECA, EXPERT PROIECT, MOLDOVAN ELENA”.

Art.18: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr.48878/13.05.2019Aproba Planul Urbanistic Zonal „EXTINDERE SI MODERNIZARE SEDIU ADMINISTRATIV SGAALBA SI CASA POARTA, ALBA IULIA, STR. LALELELOR, NR. 7A, solicitant ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA APELE ROMANE – APA MUREŞ”.

Aprobarea tarifelor distincte pentru beneficiarii serviciului de salubrizare pentru gestionarea deşeurilor reciclabile colectate separat (hârtie, metal, plastic şi sticlă) în municipiul Alba Iulia
Modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare în municipiul Alba Iulia aprobat prin HCL nr. 36/2016 cu modificările şi completările ulterioare
Aprobarea tarifelor distincte pentru beneficiarii serviciului de salubrizare conform prevederilor OUG nr. 74/2018
Aprobarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unei locuinţe construite din fonduri A.N.L., situate administrativ în municipiul Alba Iulia, str.Nazareth Illit, nr.5, bl.A, ap. 14
Aprobarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unei locuinţe construite din fonduri A.N.L., situate administrativ în municipiul Alba Iulia, str. Ariesului, nr.37, bl.235, sc.B, ap.l
Aprobarea vânzării prin licitaţie publică a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Ştefan cel Mare, nr,12
Trecerea în proprietatea municipiului Alba Iulia – domeniul privat a imobilului (teren) situat în Alba Iulia, strada Calea Moţilor, nr. 53
însuşirea raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată în Dosar nr. 174/176/2016 aflată pe rol la Judecătoria Alba Iulia
însuşirea raportului de expertiză tehnică extrajudiciară efectuată în Dosar nr. 3721/176/2019 aflată pe rol la Judecătoria Alba Iulia
înscrierea în domeniul privat a municipiului Alba Iulia a imobilului (teren) situat în Alba Iulia, strada Calea Moţilor, nr. 78
Atribuirea în proprietate solicitanţilor, proprietari ai apartamentelor, terenul aferent locuinţei în cotă indiviză deţinută din contrucţii
Atribuirea în proprietate solicitanţilor, proprietari ai apartamentelor, terenul aferent locuinţei în cotă indiviză deţinută din construcţii
însuşirea documentaţiei cadastrale de parcelare asupra unui imobil situat în Alba Iulia, Bulevardul Republicii
Stabilirea taxelor speciale pentru emiterea certificatelor de urbanism si a autorizaţiilor de construire, in regim de urgenta
Modificarea şi completarea Hotărârii nr. 92/2006 a Consiliului local privind reguli pentru amplasarea locuinţelor colective în Municipiul Alba Iulia

Diverse
Stabilirea datei şedinţei Consiliului local al municipiului Alba Iulia pentru luna iulie 2019.

Alte articole etichetate cu:

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 12 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 14 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 16 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.