Rămâi conectat

Știri

Ce salarii au europarlamentarii: De ce se ”bat” pe 32 de locuri

Publicat

în

Pe 25 mai, sunt programate alegeri pentru europarlamentarii care ne vor reprezenta la Bruxelles pentru următorii 5 ani. E bătălie mare pe cele 32 de locuri care revin României. Unul dintre motive este salariul substanțial pe care îl au europarlamentari.

E înghesuială mare la alegrile europarlamentare, din 25 mai. De pildă, formațiunea politică PLUS, condusă de Dacian Cioloș, a anunțat 151 de candidați. De altfel, Dacian Cioloș își dorește să revină la Bruxelles unde a fost comisar pentru agricultură. Timp de trei ani după ce și-a încheiat mandatul, Cioloș primește o indemnizație de fost comisar de 8.300 de euro (circa 38.000 de lei), sumă cu care se poate trăi mai mult decât decent în România.

Ce salarii au europarlamentarii

Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent, după Brexit. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Din cele 73 de mandate europarlamentare deținute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. România primește un loc în plus, de la 31 la 32 de locuri.

Salariul lunar brut al unui membru al Parlamentului European este de 7.956 de euro, informează europarl.europa.eu. După plata taxelor și asigurărilor, eurodeputații rămân cu 6.200 de euro în mână. La aceşti bani se adaugă alocaţia pentru cheltuieli generale, 4.300 de euro pe lună pentru costurile de administrare a birourilor deputaţilor, factura telefonică şi taxele poştale sau achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului informatic.

De ce se ”bat” candidații pe 32 de locuri de europarlamentar

Europarlamentarilor li se decontează şi costurile de transport din ţara de origine spre Bruxelles ori Strasbourg şi înapoi. Această măsură acoperă costul biletelor de avion la clasa business, al biletelor de tren la clasa întâi sau al transportului auto (în limita a 0,50 euro pe kilometru).

Aleşii mai primesc şi indemnizaţii fixe în funcţie de distanţă şi durata călătoriei, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasării (precum taxele de autostradă, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervări). Pentru călătoriile în interes de serviciu în afara statului de origine (excluzând sesiunile parlamentare şi reuniunile comisiilor sau ale grupurilor politice de la Bruxelles sau Starsbourg), membrii PE pot cere decontarea a maxim 4.243 de euro pe an.

În plus, pentru fiecare zi de participare la reuniunile oficiale ale organelor Parlamentului şi care sunt organizate în cadrul Uniunii Europene, eurodeputaţii primesc o indemnizaţie de şedere de 304 euro, care trebuie să acopere cazarea, masa şi alte cheltuieli aferente. Pentru participarea la reuniunile organizate în afara Comunităţii Europene, parlamentarii primesc 152 de euro pe zi şi le sunt rambursate costul cu cazarea şi micul dejun.

Europarlamentarii au dreptul la acoperirea unor cheltuieli cu personalul care îi ajută permanent sau temporar (asistent, secretară, consultant etc.). Limita maximă a cheltuielilor decontate este de 19.709 euro pe lună pentru fiecare eurodeputat.

Pensiile europarlamentarilor

Pentru activitatea din Parlamentul European, aleşii vor primi, începând cu vârsta de 63 de ani, şi o pensie. Aceasta este egală cu 3,5% din salariu pentru fiecare an de exercitare a mandatului. Cu alte cuvinte, un deputat ales o singură dată în PE (cinci ani) va primi o pensie egală cu 17,5% din salariu – circa 1.400 de euro lunar. Pentru cei cu mai multe mandate, există şi o limită – pensia nu va depăşi în nici un caz 70% din salariu.

Așadar, un eurodeputat econom poate încasa, net, peste 10.000 de euro pe lună.

Sursa: europarl.europa.eu


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba