Rămâi conectat

Știri

Cele mai grave ORORI comise de infractori eliberaţi în baza recursului compensatoriu: Câteva dintre ele, cu autori din Alba Iulia

Publicat

în

Crima de la Mediaş arată reversul legii recursului compensatoriu. O măsură gândită să ofere o reparaţie pentru condiţiile din închisorile româneşti pune în libertate, înainte de termen, peste 10.000 dintre deţinuţii din penitenciarele din ţară. O parte dintre aceştia au comis deja din nou crime abominabile, iar statisticile arată că fenomenul este abia la început.

Crima de sâmbătă noapte de la clubul din Mediaş, unde un tânăr a fost înjunghiat şi omorât de un infractor eliberat de doar câteva luni din închisoare, readuce în actualitate efectele legii recursului compensatoriu.

Gândită ca o măsură reparatorie pentru condiţiile din închisori – România a fost condamnată în nenumărate dosare la CEDO pentru felul în care sunt ţinuţi infractorii în detenţie – legea se întoarce împotriva societăţii: deţinuţii liberaţi înainte de termen încep să comită crime de o violenţă rară, iar victimele sunt uneori chiar copii.

1. Prima crimă comisă de un infractor liberat înainte de termen pe baza legii recursului compensatoriu s-a produs în decembrie 2017, la nici două luni de la intrarea în vigoare a legii. Autorul avea antecedente penale, fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă contra persoanei, respectiv viol şi vătămare corporală. După ce a ieşit din închisoare înainte de termen, el a s-a întors în localitatea natală, Frăţeşti, judeţul Giurgiu. Într-o zi a mers la un consătean cu care a băut şi, pe fondul consumului exagerat de alcool, s-au luat la ceartă. Fostul deţinut l-a înjunghiat cu un cuţit pe bărbatul de 52 de ani, în casa căruia se afla, după care a plecat. Victima a fost găsită de fiul său, în seara aceleiaşi zile, dar prea târziu pentru a mai putea face ceva pentru a-i salva viaţa. Agresorul a fost reţinut în aceeaşi seară şi apoi arestat pentru 30 de zile.

2. Un alt caz care a şocat prin violenţă a fost cel al „fetei de la lift”, din Alba Iulia. În noiembrie 2018, o tânără din oraş, care aştepta liftul să ajungă acasă, a fost lovită cu sălbăticie din spate de un individ, care i-a luat telefonul şi portofelul din geantă. În urma loviturilor extrem de puternice, tânăra şi-a pierdut conştienţa şi a rămas cu o amnezie temporară. Întreaga scenă a fost surprinsă de camerele de supraveghere din scara blocului unde locuia tânăra. Nicolae Drăgoi, suspectul din Alba Iulia, a fost eliberat în 2018 din închisoare, în baza legii recursului compensatoriu. El fusese condamnat pentru tâlhărie și tentativă de viol în stare de recidivă la 4 ani și o lună de închisoare. Mai mult, în anul 2013, prin hotărâre recunoscută ulterior de autorităţile române, inculpatul a fost condamnat de organele judiciare din Grecia la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi vătămare corporală, aplicându-i interdicţia de a se afla în Grecia pentru totdeauna.

3. În martie 2018, o fată de 13 ani a fost agresată sexual în scara unui bloc din Bucureşti, de un infractor liberat în baza recursului compensatoriu. Fetiţa mergea în vizită la bunica ei, când a fost atacată. Copila a fost apoi urmărită pe stradă de agresor şi a fost nevoită să intre la o spălătorie auto să ceară ajutor angajaţilor de acolo. Ea a rămas cu sechele adânci şi are nevoie de ajutor psihologic ca să depăşească trauma. Agresorul mai fusese condamnat de două ori: prima oară pentru furt, a doua oară pentru viol. A fost condamnat la 7 ani de închisoare în 2011. Legea recursului compensatoriu i-a permis însă să se elibereze din puşcărie cu un an mai devreme.

4. În noiembrie 2017, un tânăr de 24 de ani din Tulcea, proaspăt eliberat în baza legii recursului compensatoriu, şi-a bătut bunica în urma unui acces de furie. Când a venit poliţia, agresorul s-a baricadat într-o cameră şi a ameninţat că dă foc. Oamenii legii au forţat uşa blocată, moment în care tânărul s-a aruncat pe geam, dar a fost prins de mână de un poliţist. Tânărul fusese condamnat totpentru fapte cu violenţă şi eliberat mai repede în baza recursului compensatoriu.

5. Crima de la Mediaş este ultima din şirul de atrocităţi comise de infractori şcoşi din închisoare prin recurs compensatoriu. Un tânăr de 25 de ani şi-a pierdut viaţa după ce a fost înjunghiat de 11 ori de un infractor eliberat înainte de termen. După o ceartă pornită într-un club, victima a fugit pe stradă, dar a fost urmărită şi prinsă de trei agresori, dintre care doi fuseseră eliberaţi prin recurs compensatoriu. Unul dintre agresori l-a înjunghiat de 11 ori cu cuţitul, iar cel atacat a murit în urma hemoragiei masive, fiindu-i tăiate artera şi vena femurală. Întregul incident a fost surprins de camerele de supraveghere din zonă, iar imaginile de o violenţă rară au şocat întreaga ţară.

Legea recursului compensatoriu, bilanţ negru: cei mai mulţi eliberaţi au comis violuri

10.880 de deținuți au fost eliberaţi înainte de termen în baza Legii recursului compensatoriu, între 19.10.2017 şi 23.11.2018, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Justiţiei.

– 649 dintre aceştia au ajuns înapoi în spatele gratiilor, în urma infracţiunilor comise după liberare (6% din totalul celor liberaţi).

– 188 dintre recidiviştii întorşi după gratii au comis infracţiuni cu violenţă: crime, violuri, tâlhării.

– conform statisticilor, rata de recidivă în rândul infractorilor eliberaţi este de circa 70%.

– în momentul de faţă (14 ianuarie 2019), în penitenciarele din ţară sunt închişi 20.940 de deţinuţi, potrivit site-ului ANP.

Lege pentru condamnări reptate la CEDO

Legea recursului compensatoriu a fost adoptată în urma repetatelor condamnări ale României la CEDO, din cauza neîndeplinirii unor standarde minime privind condiţiile de detenţie (o limită de spaţiu pentru fiecare deţinut etc). Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei condus de Raluca Prună şi propunea scăderea pedepselor cu 3 zile de închisoare lafiecare 30 de zile executate. Varianta a fost abandonată în Parlament şi s-a adoptat un nou proiect, care a devenit actuala lege în 2017. Faţă de proiectul iniţial, numărul de zile scăzute din pedeapsă este de 6 la fiecare 30 de zile executate, adică infractorii părăsesc mult mai repede închisoarea în baza recursului compensatoriu.

ANP: Peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează că peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, peste 11.800 dintre acestea fiind eliberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul – la împlinirea termenului de executare a pedepsei. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale legii menţionate, 724 (circa 5 la sută) au revenit în penitenciar, însă nu toate din cauza unor fapte penale săvârşite după eliberare. Precizările ANP vin în contextul recentelor abordări în spaţiul public a efectelor determinate de punerea în aplicare a Legii 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. „Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei”, arată ANP, într-un comunicat de presă transmis luni. Conform sursei citate, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. „Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”, mai arată ANP.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

10 mai, Ziua în care România îşi obţine independenţa și Ziua Regalităţii

Publicat

în

Ziua de 10 mai are o puternică semnificaţie pentru românii de pretutindeni

Data de 10 mai a fost chiar Ziua Naţională a României, până în 1947 când s-a instaurat dictatura comunistă.

De această zi ne leagă mai multe evenimente importante din istoria României, printre care venirea lui Carol I în România în 1866, obţinerea Independenţei din 1877 şi Proclamarea Regatului în 1881.

10 Mai 1866, Carol I vine în România

După abdicarea lui Cuza şi refuzul Prinţului Filip al Belgiei pentru tronul României, un principe străin a fost propus şi ales la conducerea ţării. Este vorba despre Carol I Hohenzollern – Sigmaringen, care în aprilie 1866, vine în România, după o călătorie incognito cu trenul prin Europa. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti, fiind întâmpinat de o mulţime de 30.000 de oameni, dornici să cunoască noul conducător. Din acest moment începe domnia lui Carol I. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai, rămâne cu acest titlu până în 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

10 Mai 1877, România îşi obţine independenţa

„Foarte multă vreme, noi am fost învăţaţi la şcoală că independenţa a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest şiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenţei de 10 Mai, Ziua Dinastiei şi Ziua Naţională a României”, spune profesorul Alin Ciupală, de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. În realitate, pe 10 mai actul de independenţă a căpătat putere de lege. Acest eveniment este notat ca cea mai mare realizare a României din timpul domniei lui Carol I. La acea vreme statul nostru se confrunta cu suzeranitatea venită din partea Imperiului Otoman. Războiul de Independenţă al României s-a purtat între 1877 – 1878, iar în urma lui, România a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman.  Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României, iar a doua zi, pe 10, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.

10 Mai 1881, Ziua Proclamării Regatului

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă în mod simbolic ca zi a Proclamării Regatului.“Romania ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine si mostenitorii sai titlul de Rege al Romaniei”, se stipula in articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat in unanimitate de ambele Camere si promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palat. Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aiba loc pe 10 mai, în cadrul marii festivităţi anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.

sursa: capital.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Izvorul Tămăduirii, în prima vineri după Paşte, ziua în care se sfinţesc apele

Publicat

în

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este un praznic închinat Maicii Domnului şi de această sărbătoare se leagă o mulţime de tradiţii şi superstiţii.

Este ziua închinată Izvorului dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Este ziua în care în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, apă care se va bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească.

Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată. Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere. Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase, potrivit dcnews.ro.

Gospodinele nu au voie să spele, să calce şi să croiască în Vinerea Luminată. Orice lucru făcut în această zi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

La ţară gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, oamenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Astfel se crede că recoltele vor fi ferite de efectele grindinei.

 În unele zone există obiceiul de a se merge a mormintele celor stinși din viață, pentru a se da de pomană, a se îngriji locurile de veci și a fi stropite cu agheasmă.

În unele părți ale țării se respectă  obiceiul numit Fântâniţa, care constă în căutarea izvoarelor de apă, construcția și curățarea fântânilor. Tradiţia spune că o fântână construită în ziua de Izvorul Tămăduirii nu va seca niciodată și apa va fi mereu bună, scrie romaniatv.net.

În ziua de vineri, 3 mai, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare

Publicat

în

Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare

În prima zi de vineri de după Paște, creștinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii și merg în număr mare în biserici pentru a lua apă sfințită, preferate fiind mănăstirile unde se află izvoarele tămăduitoare.

Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar numele acestui praznic amintește de minunile săvârșite de un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.  În această zi, credincioșii merg la biserică pentru a asista la slujba de sfințire a apei, apă despre care se spune că are puterea de a alunga duhurile rele și care mai poartă denumirea de Anghiasma Mică.

În România, există câteva mănăstiri în preajma cărora se află izvoare tămăduitoare. Aceste izvoare sunt considerate făcătoare de minuni, iar credincioșii merg în pelerinaj în aceste locuri pentru a se bucura de puterile miraculoase ale apei pe care o găsesc aici.

Mănăstiri din Romania unde poți găsi cu izvoare tămăduitoare

Schitul Posaga, Alba

Schitul Posaga este un alt loc încărcat de spirtualitate, iar izvorul tămăduitor de aici atrage anual foarte mulți turiști. Construit intr-un loc deosebit de pitoresc, schitul Izvorul Posaga este situat in comuna Posaga, jud. Alba, 43 km SV de Turda si 50 km E de Campeni. In apropiere, curge paraul „Valea Posagai” precum si izvorul datorita caruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tamaduirii”. Intrarea in incinta manastirii se face pintr-o poarta masiva din lemn de stejar, cu o frumoasa sculptura, executata in 1981 de mesterul Vasile Salajan din Baia Sprie, judetul Maramures.  Pe porţi sunt sculptate portretele revoluţionarilor Horea, Cloşca şi Crişan, iar în curte este sculptat din lemn în picioare Crăişorul Munţilor. În apropiere, curge pârâul „Valea Poșagăi” precum şi izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii” sau „Izvorul Maicii Domnului”.

Mănăstirea Bucium, Braşov

Mănăstirea Bucium se află  în comuna Șinca, din județul Brașov. În acest loc există un izvor făcător de minuni, iar legendele spun că sub acest izvor s-ar afla moaștele Sfântului Ioan Botezătorul.

Biserica „Buna Vestire”, Brăila

Biserica „Buna Vestire” se află în Brăila și este recunoscută pentru arhitectura sa spectaculoasă. În acest loc a fost descoperit în anul 1863 un izvor tămăduitor, care se află la o adâncime de 15 metri și despre care se crede că are puteri miraculoase în ziua în care este sărbătorit Izvorul Tămăduirii.

Mănăstirea Brâncoveni, Olt

Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt este un alt loc în care credincioșii se pot bucura de puterile miraculoase ale unui izvor tămăduitor.

Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Brâncoveanu se află în județul Brașov, în zona Sâmbăta de Sus și este vizitată anual de foarte mulți turiști, atât din țară, cât și din străinătate. În acest loc se află un izvor și o fântână despre care se spune că au puteri vindecătoare.

Mănăstirea Cetăţuia, Argeş

Mănăstirea Cetățuia se află în județul Argeș și este  un loc renumit pentru izvorul tămăduitor din altar, izvor ce  curge de la data „Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, atunci când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului”.

Mănăstirea Dervent, Constanţa

Mănăstirea Dervent este un loc preferat de credinicioșii din județul Constanța și asta pentru că aici se află un izvor cu puteri miraculoase, numit și izvorul Sfântului Andrei.

Mănăstirea Ghighiu, Ploieşti

Mănăstirea Ghighiu se află în județul Prahova, în apropierea orașului Ploiești și aici se găsește un izvor despre care se crede că ar avea puteri vindecătoare.

Mănăstirea Glavacioc, Argeş

Județul Argeș este considerat unul dintre locurile cu cele mai multe izvoare tămăduitoare, unul dintre ele aflându-se la Mânăstirea Glavacioc. Izvorul făcător de minuni izvorăște de sub altarul bisericii, iar atunci când iese la suprafață apa lui formează un mic lac.

Mănăstirea Horăicioara, Neamţ

Mănăstirea Horăicioara se află în județul Neamț și acesta este un alt loc în care credincioșii se pot bucura de puterile binefăcătoare ale unui izvor aflat aici.

Sursa:avantaje.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba