Rămâi conectat

Divertisment

Francezii cred că îi copiem, spaniolii cred că avem cele mai păroase femei…! Părerile străinilor despre români!

Publicat

în

Românii sunt un popor obsedat de propria imagine și asta se vede mai ales după modul cum sunt prezentate știrile străine în presă. Butonam odată televizorul și am văzut aceeași știre pe trei canale: BBC, Realitatea TV și Sălăjanul TV, o televiziune locală din Zalău. La primii titlul era „Possible cure for cancer found”, la Realitatea era „O româncă a descoperit un leac pentru cancer” şi la Sălăjanul era „O sălăjeancă a vindecat cancerul”. Mama cercetătoarei din ştire era româncă, dar, în rest, doctoriţa din ştire nu avea nicio treabă cu România, dar pe noi ne-a mângâiat pe orgoliu că o brumă de ADN mioritic a dus la ceva pozitiv undeva în lume. Atât de disperaţi suntem după validare.

Din acelaşi sentiment eronat de mândrie vine şi indignarea noastră faţă de ce zic străinii de noi, pe principiul, dacă tot n-avem bani în buzunar, măcar să nu zică nimeni ceva de rău de noi. Ne indignăm că englezii fac emisiuni despre imigranţii săraci care vin din România şi dăm vina pe etnia romă pentru tot. Ajungem chiar la situaţii absurde precum deştepţii ăia cu vise medievale care vor să schimbe numele etniei rome în „ţigani”, ca să nu mai fie românii discriminaţi de străini. De parcă le-ar păsa altor ţări din lume ce decizii lexicale iau românii-n parlament. Dacă noi decidem mâine să le spunem maghiarilor „sparanghel”, nu o să înceapă nimeni să ne urmeze exemplul, doar o să râdă de noi că suntem atât de rasişti încât vrem să decidem arbitrar numele unei etnii.

Cea mai bună atitudine pe care poţi s-o ai faţă de un stereotip este să râzi de el, altfel ajungi la fel de taliban ca ăia care au comis atentatele de la Charlie Hebdo. În spiritul ăsta, le-am scris redacţiilor VICE din jurul lumii, ca să aflu ce stereotipuri au legate de ai noştri. Evident, le-am tăiat p-alea clasice – sărăcie, romi, cerşetori şi orfani – şi am mers pe cele mai inedite, la care nu prea te-ai aştepta ca să râdem un pic de ignoranţa noastră, nu doar a lor.

ENGLEZII NE ASOCIAZĂ AUTOMAT CU MURĂTURILE

De fapt, au zis că asociază murăturile cu tot spaţiul post-sovietic al Europei de Est, că toţi suntem o apă şi-un pământ pentru ei. Ăsta chiar nu e mit, e realitate. România a fost lider regional la consumul de murături în 2014 şi doar alea produse în fabrici au creat o industrie de 250 de milioane de euro.

Cumva e un stereotip care pare pozitiv la prima vedere, dar are un substrat negativ legat de sărăcie. În general, mâncarea este considerată cu atât mai bună şi mai sănătoasă, cu cât este mai proaspătă, iar murarea legumelor a fost mereu un lucru specific zonelor cu recolte mai sărace de-a lungul anului, care aveau nevoie să le prezerve cumva, ca să nu moară de foame iarna. Mi se pare normal că au mitul ăsta despre noi, mai ales că şi noi aveam aceeaşi impresie despre bulgari înainte de ’89.

Pe de altă parte, englezii au de departe cea mai oribilă mâncare din Europa, deci pot să se simtă superiori cu salamul lor de sânge închegat tras în rect de cal, eu rămân cu borcanul meu de gogonele.

FRANCEZII CRED CĂ SUNTEM NIŞTE IMITATORI JALNICI AI LOR

Ei ne acuză că ne-am făcut propria noastră versiune căcăcioasă a Champs-Elysees şi că suntem mândri că spunem „merci” fix ca ei. Şi ăsta e greu de dezminţit. Franţa a avut o influenţă imensă asupra arhitecturii puţinelor clădiri istorice rămase în picioare din Bucureşti, dar şi asupra culturii noastre. Cum acum toţi tinerii români ştiu engleză, pentru că nu dublăm serialele şi pentru că suntem obsedaţi de SUA, aşa făceau pe vremuri tinerii burghezi cu franceza. De-asta le era şi mai uşor să plece acolo, când se certau cu comuniştii şi erau fugăriţi din ţară pentru legăturile lor cu legionarii, vezi Cioran, Eliade şi mulţi alţii. În rest, obsesia românilor pentru francezi se perpetuează prin oameni precum Patapievici şi intelectualii din şcoala de la Păltiniş, care insistă să introducă forţat tot felul de neologisme dubioase franţuzeşti în limbă şi strâmbe din nas la englezismele care pătrund natural, prin noua generaţie.

Stereotipul negativ aici e legat de lipsa noastră de originalitate ca popor şi obsesia noastră cu validarea în faţa occidentalilor. Ca bucureştean mereu mi s-a părut destul de penibilă expresia aia cu Micul Paris, mai ales că singurele elemente franţuzeşti rămase sunt câteva vile care aparţineau unor bogătani, Arcul de Triumf care-i singurul monument mai de Doamne-ajută din Capitală şi Turnul Eiffel de la Slobozia. În timpul ăsta, restul ţării stătea ori în nişte sate medievale, ori în nişte mahalale abjecte.

Mi-e greu să zic ceva de rău de stereotipul ăsta, că şi mie mi se par libidinoşi pensionarii care vorbesc cu bonjour, mersi şi monşer. Dar na, asta e falia după generaţii. Poate că nepoţii mei o să copieze chinezii şi o să râdă şi ăia de mine că-s retrograd cu engleza.

SPANIOLII CRED CĂ FEMEILE NOASTRE SUNT PĂROASE

Pe ei îi irită mai ales părul facial, adică mustăcioara noastră cea de toate zilele. Şi nu poţi nici să le zici că nu văd românce, că lucrează 250 000 de români în Spania şi aici nu intră cei care muncesc la negru. Cumva poţi să găseşti o vagă urmă de adevăr în mitul ăsta, dacă te gândeşti că româncele nu prea se îngrijesc de tenul lor ca alte popoare şi asta se vede, mai ales la bătrâneţe, când se usucă precum nişte prune. Aparent, doar 10% din femeile din România folosesc creme de faţă şi de corp, ceea ce spune multe despre falia din oraş şi sat, că eu nu cred c-am cunoscut tipă care să nu folosească bidoane întregi de cremă.

Asta cu mustaţa e tot o înţepătură legată de sărăcie. Vor să zică că româncele din Spania, care se duc să facă munci destul de joase, sunt neîngrijite. Nu ştiu cât de îngrijite ar fi femeile spaniole dacă ar culege căpşuni 12 ore pe zi şi dacă ar fi plătite cu nişte sume din care nu-şi permit nici să mănânce fast food în Madrid, d-apoi să-i dea pe saloane de cosmetică iberice.

Mitul ăsta poţi să îl întorci foarte frumos. Iei orice film spaniol, preferabil unul de Almodovar, că tot e un fel de Sergiu Nicolaescu al lor la debitul de filme regizate şi numeri actriţele bune, nemustăcioase din fiecare. În principiu, nu e decât Penelope Cruz şi chiar şi ea are mustăcioară în unele dintre ele.

OLANDEZII CRED CĂ TOŢI ROMÂNII CÂNTĂ LA ACORDEON ŞI SE DISTREAZĂ CU URŞI DANSATORI

Aia cu urşii este evident pur mit, dar pleacă totuşi de la faptul că suntem lideri pe Europa la numărul de urşi din ţară. Urşii de la noi reprezintă un sfert din populaţia totală din UE. Pe de altă parte, la noi chiar vezi urşi pe trasee montane publice, ceea ce nu prea o să auzi în alte ţări, nici nu mai zic de urşii ăia maidanezi din Braşov care vin să se îndoape la ghene. Cât despre acordeon, n-am auzit de lăutari fără el, nici nu mai zic de cerşetorii din tramvaie şi autobuze. Pe lângă asta, dacă o să calci vreodată pe la orchestrele de muzică simfonică de pe la noi, o să vezi că toţi găsesc un loc pentru acordeon.

Sincer, nu mi se pare un stereotip olandez. Cred că acel coleg de la VICE Olanda pur şi simplu a descris cum sunt cerşetorii români muzicieni pe la el prin ţară şi poate unul dintre ei chiar a ajuns şi cu ursul acolo. Gândeşte-te numai că oraşul Berlin e plin de găşti de lăutari din România. Sigur au ajuns unii dintre ei şi la Amsterdam.

Aici nu pot să zic decât că toţi olandezii pe care i-am cunoscut au fost nişte tipi dubioşi de 40 de ani care vin în Vama Veche ca să molesteze minore.

MEXICANII CRED CĂ SUNTEM ÎNTR-O CONTINUĂ PETRECERE PE MDMA

Ei cred că la noi e plin de rave-uri, ca-n filmul Eurotrip. Ăsta e un mit ciudat, mai ales că România e ultimul loc în Europa la consum de marijuana, deci de chestii precum MDMA majoritatea nici nu ne apropiem. Pe de altă parte, în Mexic consumul de iarbă este la fel de redus ca la noi, deci o fi o corelaţie între ţările astea care stau prost la verde în statistici, dar stau bine la boabe. Mă rog, acum ceva timp DJii străinezi ziceau că Bucureştiul e noul Berlin, deci tot ce se poate.

Probabil că cei din Mexic au ajuns doar prin Capitală şi doar la petrecerile din Centru. Pe de altă parte, aş merge şi eu cu ei, din motive de documentare desigur. Dacă mexicanii zic că dai raveuri mişto şi curge cu MDMA din cer, de parcă ar fi lapte şi miere, atunci ştii că faci ceva cum trebuie.

E de prisos să zic că toate stereotipurile româneşti faţă de mexicani sunt legate de droguri, nu? De droguri şi de luptele mexicane mascate, numite lucha libre. Am întrebat la mişto un student mexican la Erasmus de la noi dacă are mască de luptător la el şi a scos o chestie albastră cu margini aurii, pe care şi-a pus-o pe faţă şi a urlat ceva fioros în spaniolă. Deci ai grijă de stereotipurile care bat realitatea.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Tineret

Care sunt invitații speciali ai Festivalului „Voices” de la Alba Iulia

Publicat

în

Invitați speciali la Festivalul „Voices” de la Alba Iulia

Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia, cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și al Primăriei Municipiului Alba Iulia, prin Centrul Cultural Palatul Principilor, în parteneriat cu Liga Studenților din Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vă invită, în perioada 11-12 mai, la Festivalul Național Concurs de Muzică Pop pentru Tineri și Studenți “Voicea”, ediția a 12-a.

14 tineri talentați din Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș, Pitești și Alba Iulia, acompaniați de un band live, vor concura pe scena Casei de Cultură a Studenților pentru premii în valoare totală de 12.500 de lei, în fața unui juriu prestigios, condus de compozitorul și dirijorul Viorel Gavrilă, director general adjunct UCMR-ADA.

Anul acesta, festivalul, care are ca scop susținerea și promovarea talentelor din mediul de tineret și studențesc, în domeniul artistic, în speță al interpretării vocale, se desfășoară pe două secțiuni, Secțiunea Case de Cultură Studențești și Secțiunea Talente Locale.

Invitații speciali ai acestei ediții sunt Olivia Addams și Gabriel Dorobanțu.

Programul festivalului:

*Sâmbătă 11 mai, ora 18.00

Concurs naţional de muzică pop pentru tineri şi studenţi

Concert Olivia Addams

*Duminică 12 mai, ora 18.00

Gala Laureaților

Concert Gabriel Dorobanțu

Microrecital Andreea Bianca Hanu, câștigătoarea trofeului ediției 2023

Prezintă: Andreea Bogdan

Accesul este gratuit în ambele seri de festival.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Tineret

14 concurenți în finala concursului „Voices” de la Alba Iulia

Publicat

în

În finala concursului „Voices” de la Alba Iulia, 14 concurenți

Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia a admis 14 concurenți în finala Festivalului Național Concurs de Muzică Pop pentru Tineri și Studenți “Voices”, ediția a 12-a, care se va desfășura în perioada 11-12 mai. 
Iată care sunt aceștia:
*Finaliști – Secțiunea Case de Cultură Studențești
1. Lisa Banyai, CCS Cluj-Napoca
2. Georgiana Zbutea, CCS Cluj-Napoca
3. Daria Mitea, CCS Sibiu
4. Diana Dumitru, CCS Sibiu
5. Teodora Șițoiu, CCS Timișoara
6. Sorana-Timea Fărcaș, CCS Târgu Mureș
7. Dariana-Ioana Jianu, CCS Pitești
8. Luz Milagros Șuteu, CCS Alba Iulia
9. Mihai Șerbănescu, CCS Alba Iulia
*Finaliști – Secțiunea Talente Locale
1. Maria Andrieș, studentă
2. Talida Boțan, elevă
3. Paul Berghean, student
4. Mădălina Frățilă, elevă
5. Maria Imbre, elevă
Festivalul este organizat de Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia, cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și al Primăriei Municipiului Alba Iulia, prin Centrul Cultural Palatul Principilor, în parteneriat cu Liga Studenților din Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Divertisment

Obiceiuri, tradiții românești de Paște: Care sunt superstițiile sărbătorii

Publicat

în

Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mărită şi solemnă dintre sărbătorile anului, care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos

În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.

Obiceiuri de Paşte în regiunile României

Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune:

În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.

Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continua în familie.

Un foarte frumoas obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos canta primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Credințe și Superstiții de Paște

– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

– În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

– Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

– În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.

– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

– În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

– Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

– Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

– La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

– Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

– Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

– De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.

– Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

– De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

– Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

– Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba