Absolvenţii de liceu de la profilul real care au susţinut, luni, proba scrisă la Limba şi literatura română la examenul de Bacalaureat au avut de scris un eseu în care să prezinte un text liric aparţinând lui Tudor Arghezi sau Mihai Eminescu, la alegere, în timp ce absolvenţii de la profilul uman au avut de scris un eseu în care să prezinte o operă apaţinând lui Ion Barbu sau Lucian Blaga.
La primul subiect elevii au avut de rezolvat mai multe cerinţe în baza unui fragment de text extras din Note de călătorie, scris de Anton Holban. La Subiectul al II-lea candidaţii au avut de explicat rolul notaţiilor folosite de autor în fragmentul din opera Ultima oră de Mihail Sebastian. La Subiectul al III-lea au avut de realizat un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinte particularităţile unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau Tudor Arghezi.
Subiectul II, profilul real, a presupus un fragment dintr-o piesă de teatru, iar elevii au fost puși să comenteze rolul intervențiilor autorului.
La subiectul III, la profilul real elevilor le-a picat genul liric. Elevii au fost puși să comenteze pe baza unei poezii de Mihai Eminescu sau Tudor Arghezi. La subiectul III, la profilul uman a picat arta poetică în opera lui Ion Barbu sau Lucian Blaga.
Și anul acesta, absolvenții de liceu au creat „perle”.
- Poezia spune povestea unui rege care se iubea cu o laponeza pe nume Enicer.
- Nu e nimic mai romantic decât să te bagi în mijlocul câmpului seara şi să scrii despre el, aşa cum a făcut Tudor Arghezi.
- Arghezi ne convinge în cele patru stofe că florile mucegăite ne pot îmbogăţi viaţa, la fel ca multe lucruri mizerabile- de exemplu, reciclarea.
- Poezia nu este punctul meu forte, aşadar voi trata în schimb subiectul „Moromeţii”, în care am găsit multe sensibilităţi poetice.
- Arghezi îşi scrie testamentul, conştient că toată lumea va afla despre aranjamentele lui.
- Poetul a făcut eforturi supraomeneşti ca să scrie pe pereţi, chiar dacă i s-au tocit unghiile şi n-au mai crescut.
- Autorul e plin de nervi pe revista Lumea Turistică, pentru că îi face multe apropouri să plece şi el nu poate.
- Din text se deaprinde vizitarea unor locuri necunoscute când n-ai pe face pacasa.
- Autorului i s-a luat să vadă superpoze prin revistă, aşa că şi-a luat barcă şi s-a dus pe Nil.
- Scriitorul stătea cu burta la soare la Brăila, când a venit un francez şi i-a spus că în oraş locuieşte domnul Panait Istrati, o vedetă locală.
- Oamenii nu pot aprecia farmecul locului, dacă îi umple de spume şoselele, gunoaiele şi preţurile mari. Este experienţa mea personală şi a prietenilor mei care au maşina.
- N-am nici opinie, nici concluzii, pentru că nu ştiu ce înseamnă „pertinente”.
- Scriitorul îşi mai nota treburi în paranteză pentru că acum o sută de ani nu avea rimainder pe telefonul fix. Scria literele strâmbe ca să nu confunde cu restul textului.
- În paranteză se scrie cum să arate decorul şi ce să facă actorii. De exemplu, ei trebuie să aibă ziare calde, să le frece cu degetele şi să le ducă la nas.
- Secvenţa este despre nişte oameni ciudaţi care miros ziare şi resimt plăcere. În zilele noastre, presa este citită online, deci am pierdut acest obicei.
- Domnul care a scris regreta că nu s-a făcut controlor, ca să se plimbe cu trenul. Pe lângă salariu, putea să ia spaga de la cei fără bilet.
- Mihai Eminescu pictează tablouri pe hârtie poetică.
- Poetul face figuri interesante, pentru că asta îl atrage pe cititor.
- Poetul nostru internaţional Mihai Eminescu a folosit toate combinaţiile de rime. Unele sunt crucise, restul împerecheate şi întortocheate.
- Oda lui Eminescu a fost măsurată cu metrul antic.
- Luceafărul are în jur de 90 şi ceva de strofe.
Sursa. romaniatv.net
