Educație și Cultură
16 martie: Vernisajul expoziției ”Pictorisiri”, la Museikon Alba Iulia
Vineri, 16 martie 2018, la ora 12, la Museikon, va fi vernisată expoziția „Pictorisiri” a artistului bucureștean Constantin Cioc.
Constantin Cioc este cunoscut în lumea artelor plastice drept un pictor laic extrem de atașat de pictura bisericească. Fie că sunt căutate în Biblie, fie printre martirii temnițelor comuniste, fie că întrupează pur și simplu Omul, cu toate durerile și ezitările lui, dar mai ales cu sentimentul dorului de Dumnezeu, personajele sale sunt mistuite din interior de o lumină care face să explodeze întunericul pânzei. Această lumină interioară, atât de caracteristică lucrărilor sale, îi așează creația „în marginea icoanei”, cum lui însuși îi place să spună, definindu-și demersul artistic ca pe un mod de a-și exprima credința, de a rosti Crezul, de a se ruga în liniștea atelierului său și de a-l slăvi pe Dumnezeu prin culoare.
Născut la Reghin în 1965, absolvent al secţiei de Pictură a Facultății de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Constantin Cioc a fost, între 1995 și 2003, asistentul mentorului său din anii de studenție, profesorul Sorin Ilfoveanu, iar din 1997 a intrat în Uniunea Artiștilor Plastici din România. Între 2001 și 2003 s-a înscris într-un program de studii aprofundate în Arte plastice și aplicate la Universitatea Paris I – Sorbonne, în Franța.
A participat la un număr important de expoziţii de grup şi a avut câteva personale, cele mai recente desfășurându-se la București, în anul 2013, la Sala „Constantin Brâncuși” a Palatului Parlamentului (Minunata fire a lucrurilor de a fi), și în 2014, la Galeria „Atelier 03002” (Teolografii).
Expoziția Pictorisiri s-a născut ca urmare a unei colaborări cu echipa care a implementat proiectul Museikon și valorifică lucrări mai vechi și compoziții prezentate acum pentru prima dată publicului, reunite de dorința de a oferi o mărturisire de credință prin pictură, în spiritul noului muzeu albaiulian, depozitar al unui veritabil tezaur de spiritualitate creștină.
Expoziția va fi găzduită de Museikon în perioada 16 martie-13 mai 2018.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 13 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 5 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază