Știri
Cum și de unde facem cumpărăturile de Paste? Recomandări pentru cumpărături în siguranță
Peste mai puțin de o lună, va fi Sărbătoarea Învierii Domnului. De Paște, românii vor să aibă pe mese bucate tradiționale: friptură de miel, drob, cozonaci, ouă roșii. Veterinarii vă recomandă să fiți atenți de unde și ce cumpărați pentru a nu avea probleme de sănătate.
Gospodinele se pregătesc să dea iama prin piețe și magazine pentru cumpărăturile de Florii și de Paște. Vor fi comercianți care vor dori să scoată bani și din piatră seacă și din marfă alterată. Așadar, fiți atenți cum faceți cumpărăturile, vă sfătuiesc veterinarii. Recomandarea cea mai importantă este să cumpărați marfă numai din locuri autorizate și pentru care există documente sanitar veterinare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a început deja controale prin magazine și prin piețe și a stabilit programul direcțiilor sanitare unde veți putea verifica marfa cumpărată. Controalele urmăresc respectarea condiţiilor sanitare veterinare din toate târgurile de animale, pieţe, abatoare, procesare, depozitare, comercializare şi magazine. Fiecare DSVSA judeţeană a stabilit un program de lucru zilnic, inclusiv sîmbăta și duminica, din 5 martie, până în 7 aprilie, perioadă în care se vor face controale. În toate pieţele şi în alte locuri special amenajate în care va fi vândută carnea şi celelalte produse de origine animală, vor fi prezenți veterinari la care vor putea apela și comercianții, și cumpărătorii.
Sacrificarea mieilor
Transportul mieilor pentru tăiere trebuie să fie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţit de certificate sanitare veterinare, care să ateste sănătatea acestora. Sacrificarea mieilor se realizează în abatoare autorizate sanitar veterinar. În cazuri excepţionale, sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile de sacrificare și comercializare. Sacrificarea mieilor în spaţii amenajate temporar se realizează numai în perioada 30 martie – 15 aprilie, între orele 6.00-17.00.
Carnea de miel
Loturile de carne de miel trebuie să ajungă la abatoare însoţite de certificat sanitar veterinar. Aceasta poate fi comercializată numai după efectuarea examenului ante şi post mortem. Carcasele de miei trebuie marcate și certificate veterinar. Medicul va pune o ștampilă de sănătate de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană; Depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare.
Ouăle şi produse din ouă
Producătorii și comercianții trebuie să fie autorizați, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare. Ouăle trebuie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare autorizate. Ouăle cu coaja crăpată sau lovită trebuie retrase de la vânzare.
Lapte şi produse din lapte
Micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar. Laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme autorizate și care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om. Micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte în pieţele şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele. Brânzeturile vândute de micii producători trebuie expuse la vânzare în spaţii special amenajate, în vitrine speciale pentru brânzeturi, în recipiente (tăvi) din materiale care nu ruginesc, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox). Produsele trebuie protejate și pe timpul transportului în recipiente din plastic sau pungi din plastic. Comercializarea brânzeturilor în pieţe şi târguri, se va face numai în ambalaje de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară). Marfa expusă la vânzare trebuie să fie însoțită de informații despre felul produsului.
Peştele şi produsele din pescuit
Gheaţa folosită pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere. Peștele trebuie să fie etichetat despre condițiile în care a crescut (creștere controlată sau capturat din mediul sălbatic).
Alte produse alimentare tradiţionale
Cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon se pot comercializa numai din spaţii amenajate şi autorizate sanitar veterinar.
Sursa.click.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază