Știri
Aurul aluvionar exploatat în râuri din România: Râul Pianu – Munții Sebeș, unul dintre ele
Reteaua hidrografica a Romaniei ascunde o comoara care de zeci de ani nu a mai fost exploatata. Zacamintele aurifere din Carpati si aurul aluvionar din rauri fac din tara noastra una dintre putinele tari din Europa, ce mai detin aceasta resursa. Geologii spun ca acest metal pretios apare ca solzisori, foite, granule, filoane, aur pulverulent. Calatorinromania.com a intocmit o lista a celor mai importante rauri a caror apa contine aur.
Raul Pianu, judetul Alba
Inca din cele mai vechi timpuri, in apropiere de comuna Pianu de Sus, din judetul Alba s-a exploatat aurul aluvionar. Primele date, despre exploatarea aurului, apar in anul 1485, atunci cand s-a format satul Pianu de Sus. Se spune ca aurul de pe raul Pianu, afluent al Muresului, are o finete ridicata, de 905‰, iar aluviunile masoara intre 0,3-6 metri. Aici exista o adevarata breasla, reunita in Casa Auraria, unde satenii depozitau metalul pretios, care ajungea sa fie vandut la oras. Activitatea principala in aceasta localitate a inspirat la realizarea unei steme pe care apare saitrocul, unealta folosita la gasirea aurului. Potrivit specialistilor, in zona dintre Pianu de Sus si Cioara s-au extras 0,1-0,9 grame la tona de aur. Metalul pretios provine din sisturile cristaline si din rocile eruptive din Muntii Sebes. In monografia localitatii, realizata de bunicul profesorului Ioan Benea, se arata ca ”nisipurile de aici ar contine mai mult metal pretios decat Muntii Apuseni”.
Olt
Valea Oltului este una dintre zonele bogate in firisoare de aur. Si aici zacamintele de aur se gasesc in nisipurile si pietrisurile albiei Oltului. Marturie a exploatarii metalului pretios de pe vale, o confirma numele comunelor: Aurari, Rudari, Ruda. Finetea aurului descoperit in Olt este de 888,8 ‰ aur si 111,2‰ argint, se arata pe hartacomoriiblogspot. Conform timponline.ro, geologul Adrian Avramescu spune ca aur aluvionar se gaseste si in in Somesul Mare si Bistrita Aurie. Dar si in alte rauri de pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud a fost gasit acest metal pretios. In raul Somesul Mare, care izvoraste din Muntii Rodnei, au fost gasite granule de 21 de carate.
Citește și Legendele despre aurul Munților Apuseni
Nera/Bozovici
Zona Banatului este si ea bogata in resurse aurifere, mai exact judetul Caras-Severin. La Bozovici, la confluenta raului Nera, a fost gasita o pepita de 19 kilograme. Aceasta a ajuns intr-o colectie din Viena, spune geologul si fostul presedinte Emil Constantinescu, conform digi24. Bozovici face parte din Raul Nera- izvoraste din Muntii Semenic si strabate tara noastra si Serbia pe o lungime de 124 de kilometri.
Raul Valsan, judetul Arges
Pe unul dintre afluentii principali ai Argesului se gaseste si astazi aur pur de 24 de karate. Ca in toata reteaua hidrografica a Romaniei, aurul de aici a fost adus din zacamintele de aur din Muntii Carpati, si s-a depus in nisipul si pietrisul din albia raului.
Dambovita
In secolele XIX-XX, raul Dambovita era descris ca apa ”dulce si curata”sau ”foaia de stejar”, pentru ca toamna raul era plin de frunze ruginii. Afluentul raului Arges izvoraste din Muntii Fagaras si strabate, pe o distanta de 237 de kilometri, judetele Arges, Dambovita, Ilfov, Calarasi si Bucuresti. Geologii au emis ipoteza conform careia, pe raza comunei Gemenea ar exista aur. Situata la 30 de km de Targoviste, comuna are un loc numit ,,La cruci”, unde aurul este adus din pietrisul de Candesti si purtat de ape, pana in albia Dambovitei.
Raul Aries, judetul Cluj
Pe timpul romanilor, Raul Aries era numit ,,Aureus”- Raul de Aur. Specialistii confirma faptul ca, de aici au fost obtinute concentratii de aur, de 30 de ori mai mari, fata de zacamintele de la Rosia Montana. Balastierele pentru extragerea aurului se intalneau pe raza a 7 localitati din judetul Cluj. Activitatea acestora pe Aries a incetat in anul 2000, odata cu privatizarea.
Institutul Geologic al Romaniei a realizat o harta a substantelor minerale in anul 1984, unde sunt mentionate 5 areale importante cu aur aluvionar. Acestea sunt: Pianu – Muntii Sebes, Cibin Olt – in nordul Carpatilor Meridionali, Raureni- in sudul Carpatilor Meridonali, Valea Ariesului- Muntii Apuseni si Nera/Bozovici -Muntii Banatului.
Aurul aluvionar se mai gaseste si in albia raurilor: Jiu, Arges, Bistrita Aurie, Mures, Ampoi, Geoagiu, Sebes, Somesul Cald, Somesul Mic, Crisul Alb, Crisul Negru, Strei, Lotru.
Sursa:calatorinromania.com
Știri
Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai
În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș
Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.
Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.
„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.
PROGRAMUL:
11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!
12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș
Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:
Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș
Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu
Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba
Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan
Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)
Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day
Ora 21.30 – Recital – ALEXIA
Prezintă prof. Camelia Ilea
Știri
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.
În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.
Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări
Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.
“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.
Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.
“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.
sursa: gandul.info
Știri
Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.
Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.
Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.
Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.
Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.
Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.
Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.
Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?
Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.
Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.
Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.
La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.
De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 12 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o zi
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum o zi
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 6 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare