Știri
Schimbare majoră pentru proprietarii de apartamente cu geamuri termopan
Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a dat un ordin prin care obligă proprietarii de apartamente cu termopane să-și monteze senzori de gaze. Ordinul ANRE reactivează o lege care nu a fost pusă în aplicare până acum, iar nerespectarea acestei obligativități atrage după sine debranșarea de la sistemul de gaze.
În fapt, vor fi obligați să respecte această lege proprietarii acelor locuințe unde există cel puțin un aragaz, iar încăperea în care se află aragazul are montate geamuri securizate tip termopan sau geamuri obișnuite cu grosime mai mare de 4 mm. Amenzile pentru nerespectarea acestui ordin sunt cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei. Iar veștile proaste continuă. Cei de bună credință care își vor monta senzorii pot fi victime colaterale în cazul în care vecinii lor refuză să și-i monteze. Și asta pentru că, în lipsa contoarelor individuale de gaze, debranșarea de la sistemul de gaze se va face pentru tot imobilul. Verificările au început deja, potrivit realitatea.net.
Cum funcționează senzorul de gaze
Senzorul de gaze se montează în încăperea unde se află aragazul. În momentul în care sunt scăpări de gaze, senzorul se activează și scoate un zgomot puternic, în timp ce trimite comanda unui electroventil (robinet de închidere) instalat pe țeava de gaze să oprească gazul. Odată ce gazele au fost evacuate din încăpere, consumatorul poate reporni foarte ușor electroventilul, acționând un buton aflat pe contor. Detectoarele de gaze nu au costuri ridicate (maximum 100 de lei), însă instalarea lor poate ajunge la 300 de lei. Durata lor de viață este de 5-7 ani, după această perioadă ele trebuind să fie înlocuite, scrie realitatea.net.
Citește și Cum vei putea sa ceri despăgubiri dacă ți se ard electrocasnicele din cauza supratensiunilor
Revizia instalației de gaze, obligatorie la 2 ani
Consumatorii trebuie să mai știe că verificarea instalației de gaze trebuie făcută la cel mult 2 ani. Revizia poate fi efectuată de orice firmă autorizată de ANRE și este contra cost, scrie avantaje.ro.
Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a dat un ordin prin care obligă proprietarii de apartamente cu termopane să-și monteze senzori de gaze. Ordinul ANRE reactivează o lege care nu a fost pusă în aplicare până acum, iar nerespectarea acestei obligativități atrage după sine debranșarea de la sistemul de gaze. Ce prevede legea În fapt, vor fi obligați să respecte această lege proprietarii acelor locuințe unde există cel puțin un aragaz, iar încăperea în care se află aragazul are montate geamuri securizate tip termopan sau geamuri obișnuite cu grosime mai mare de 4 mm. Amenzile pentru nerespectarea acestui ordin sunt cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei. Iar veștile proaste continuă. Cei de bună credință care își vor monta senzorii pot fi victime colaterale în cazul în care vecinii lor refuză să și-i monteze. Și asta pentru că, în lipsa contoarelor individuale de gaze, debranșarea de la sistemul de gaze se va face pentru tot imobilul. Verificările au început deja. Cum funcționează senzorul de gaze Senzorul de gaze se montează în încăperea unde se află aragazul. În momentul în care sunt scăpări de gaze, senzorul se activează și scoate un zgomot puternic, în timp ce trimite comanda unui electroventil (robinet de închidere) instalat pe țeava de gaze să oprească gazul. Odată ce gazele au fost evacuate din încăpere, consumatorul poate reporni foarte ușor electroventilul, acționând un buton aflat pe contor. Detectoarele de gaze nu au costuri ridicate (maximum 100 de lei), însă instalarea lor poate ajunge la 300 de lei. Durata lor de viață este de 5-7 ani, după această perioadă ele trebuind să fie înlocuite. Revizia instalației de gaze, obligatorie la 2 ani Consumatorii trebuie să mai știe că verificarea instalației de gaze trebuie făcută la cel mult 2 ani. Revizia poate fi efectuată de orice firmă autorizată de ANRE și este contra cost, scrie avantaje.ro.
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 7 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte