Știri
Secretul tinereţii, descoperit de o româncă : Invenții despre care nu știai că sunt făcute de români
Scaunul pentru ejectarea piloţilor
La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, majoritatea experţilor în aviaţie erau preocupaţi de avioane şi de pilotarea acestora. Totuşi, un tânăr pe nume Anastase Dragomir s-a concentrat pe siguranţa aparatelor de zbor şi, implicit, a pasagerilor acestora. Și-a perfecţionat propriul sistem de salvare a piloţilor şi pasagerilor în caz de accidente. Aceasta invenţie era „un nou sistem de paraşutare din aparatele de locomoţie aeriană, fiecare pasager avand o paraşută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât paraşuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizatură a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-paraşută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot. În 1950, Anastase Dragomir a obţinut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula paraşutată“, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.
Românul care a găsit salvarea diabeticilor
Despre Nicolae Paulescu ştim că a inventat insulina, medicamentul care salvează vieţilor bolnavilor de diabet, dar din nefericire pentru el şi din fericire pentru ştiinţă, a creat acest medicament în acelaşi timp cu alţi cercetători. El a fost profesor de psihologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, iar în 1921 a creat insulina injectabilă, înlocuind astfel hormonul secretat de pancreas care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Totuşi, Frederick Banting şi Charles Best aveau să primească în 1922 Premiul Nobel pentru această invenţie. Pierderea lui Paulescu se datorează şi unui articol publicat într-o revistă belgiană de specialitate. El n-a numit acest hormon artificial insulină, ci pancreină. Apoi, în 1916, pe când se afla în stadiul final al cercetării, trupele germane ocupaseră Bucureştiul. El n-a avut astfel rezultatele finale, dar canadienii au reuşit să îi folosească experimentul pentru a crea insulina injectabilă.
Secretul tinereţii a fost descoperit de o româncă
Ana Aslan a fost un medic român specializat în gerontologie. Ea a evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de înaintea în vârstă, aplicând-o la scară largă în clinica de geriatrie sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat în anul 1952 şi brevetat în peste 30 de ţări. În acelaşi an este fondat Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan“, primul institut de geriatrie din lume şi un model pentru ţările dezvoltate prin asistenţa clinică şi cercetare. Efectele terapiei Aslan asupra îmbătrânirii au convins încă de la început, aducând institutului pacienţi cu nume celebre: Tito, Charles de Gaulle, Pinochet, Charlie Chaplin şi diverşi alţi demnitari şi membri ai caselor regale. Și John Kennedy, preşedinte american, a folosit Gerovital pentru o afecţiune a coloanei vertebrale.
Citește și Cele mai importante invenţii ale lumii antice: Multe dintre ele le folosim şi astăzi
Românii au creat dispozitivul care regenerează nervii
Probabil cea mai revoluţionară invenţie medicală românească din ultimii ani este un dispozitiv care permite regenerarea nervilor secţionaţi în urma unor traumatisme. Premiată cu aur la Târgul de Inovaţii de la Bruxelles, invenţia nu numai că ar putea înlocui cu succes grefele de nervi, dar va reduce costurile unui astfel de tratament, dat fiind că tubul realizat de români şi considerat „ultima frontieră în microchirurgie” costă doar 100 de lei.
Sângele artificial, creat la Cluj
Cercetătorii români de la Cluj au creat sânge artificial dintr-un compus sanguin provenit de la anumite nevertebrate marine. Substanţa e pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini. Aceste sânge poate fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, invenţia românilor putând salva milioane de vieţi. Una dintre soluţiile pentru a face faţă scăderii donărilor de sânge o constituie fabricarea de sânge artificial, capabil să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi fluidul care circulă prin venele oamenilor. Sângele fabricat de echipa română pare să fie eficace. Cel puţin, potrivit primelor teste realizate pe rozătoare şi pe celule de sânge din cordonul uman. Cercetătorii speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. Ei estimează că acest nou produs ar putea acoperi necesităţile de sânge în situaţii de urgenţă.
Sursa:playtech.ro
Știri
Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții
Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.
Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.
De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”
În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. O veche tradiție aminteşte că femeile care nu respectă tradiția vor atrage în casa lor ghinioanele, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ” ce să pună pe masă” tot anul.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
Știri
A patra ediție a Târgului de joburi organizat de Universitatea din Alba Iulia: Când va avea loc
Când va avea loc a patra ediție a Târgului de joburi organizat de Universitatea din Alba Iulia
Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (CICOC UAB) în parteneriat cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Alba și Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba va organiza în data de 22 mai Târgul de joburi CARIERA UAB, pentru studenți și absolvenți.
Sunt invitate să participe organizații din toate domeniile, interesate de a oferi studenților și absolvenților UAB locuri de muncă, practică, internship, voluntariat sau stagii de documentare în vederea elaborării lucrărilor de licență sau de disertație.
Succesul primelor trei ediții ale Târgului de joburi organizat la UAB, precum și rata crescută de inserție înregistrată ca urmare a desfășurării lor, determină continuarea organizării acestor tipuri de activități la nivelul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră (CICOC-UAB).
Angajatorii care sunt în căutare de viitori angajați și doresc să îi întâlnească pe studenții sau absolvenții UAB aflați în procesul de identificare al unui loc de muncă sau reconversie profesională, pot transmite intenția de participare, împreună cu locurile vacante disponibile și numărul acestora la adresa de email [email protected], până la data de 15 mai, în vederea alocării unui stand.
Acest Târg de joburi este organizat în cadrul Proiectului CNFIS-FDI-2024-F-0466- MĂSURI INTEGRATIVE DE CONSILIERE ÎN CARIERĂ ȘI ARMONIZARE A OFERTEI DUCAȚIONALE CU RIGORILE PIEȚEI MUNCII – CARIERA UAB, finanțat de către Ministerul Educației, prin Fondul de Dezvoltare Instituţională destinat universităţilor de stat – FDI 2022 (Domeniul 7: Corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, consilierea și orientarea în carieră), Manager de Proiect: Conf.univ.dr. Larisa Dragolea, Director al Centrului de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră.
Centrul vine în sprijinul studenților, absolvenților, elevilor din clasele terminale, prin oferirea de servicii de informare, consiliere și orientare pentru alegerea traseului profesional, servicii de consiliere psihologică și evaluare aptitudinală, consiliere vocațională și educațională, monitorizarea inserției pe piața muncii, sprijin în procesul de identificare a locului de muncă potrivit, în acord cu abilitățile personale și competențele dobândite pe parcursul studiilor.
Știri
Reabilitare moderată a şcolii generale din Tăuţi: Care este stadiul lucrărilor
Care este stadiul lucrărilor de reabilitare moderată a școlii generale din Tăuți
-
Știriacum 2 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 7 zile
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 7 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 2 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 2 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii