Știri
Românii își programează vacanța de Paști și 1 Mai
Sezonul turistic de primăvară-vară debutează cu minivacanțele de Paște și 1 Mai. Stațiunile de la mare, cele de la munte și mănăstirile din Moldova sunt cele mai căutate. Crește însă și numărul de români care aleg să petreacă sărbătorile pascale în afară țării.
Litoralul e pregătit nu numai pentru vacanța de Paște, ci chiar și pentru cea de 1 Mai. Sezonul estival începe mai devreme anul acesta, pentru că vremea e într-un proces de încălzire accelerat. Se așteaptă turiști în Mamaia, Neptun și Eforie, în special, acestea sunt cele mai populare stațiuni.
Turiștii cu buzunare pline aleg, desigur, Mamaia. Acolo există hoteluri cu centre spa și aqua gym, iar în ciuda prețurilor piperate, gradul de ocupare pentru Paște este deja de 70%. La hotelurile din Eforie, prețurile sunt la jumătate față de cele din Mamaia.
România face concurență ofertelor din străinătate cu pachete turistice în zone unde e păstrată tradiția. În apropierea Paștelui, cele mai căutate sunt pensiunile din zona mănăstirilor din Moldova. Acolo, proprietarii de pensiuni își așteaptă oaspeții cu mâncăruri preparate ca pe vremea bunicii, cu legume din grădină, ouă din cuibar și carne proaspătă de miel, luată de la crescătorii din zonă.
Prețuri pentru toate buzunarele
Însă tot mai mulți români pleacă din țară de sărbători, din varii motive. Unul ar fi că un city-break în mari capitale europene costă, de multe ori, mai puțin decât un sejur în țară.
În topul celor mai accesibile destinații pentru o minivacanță peste hotare sunt Roma, Paris, Lisabona și Praga. Există oferte și pentru sejururi prelungite în Budapesta, care nu depășesc 300 de euro de persoană pentru transport cu autocarul și 5 nopți de cazare cu mic dejun inclus.
“Țările ortodoxe, ca Bulgaria și Grecia, știu cum să întâmpine turiștii români în prejma sărbătorilor pascale, au tradiții asemănătoare, cozonac, ouă roșii, carne de miel, slujba din noaptea de Înviere. Și în Israel merg mulți români de Paște”, susține consultantul în turism Ciprian Enea.
Există și oferte pentru bugete mai mari: hoteluri de 4 stele Iordania sau Israel. Acolo, unele pachete includ o excursie sau un jeep safari în deșert. Prețurile urcă spre 1.000 de euro pentru 7 nopți de cazare cu demipensiune și transport cu avionul.
Cât ține vacanța de Paște pentru elevi
Probabil nu doar elevii, dar și părinții se întreabă cât ține vacanța de Paște 2017, câte zile libere au elevii în vacanța de primăvară, dar și câte zile libere au părinți.
De pe site-ul Ministerului Educației, unde este postată structura anului școlar 2016-2017, aflăm cât ține vacanța de Paște 2017. Astfel, în perioada 19 aprilie- 30 aprilie 2017 va fi vacanța elevilor, care va dura două săptămâni.
Dar cum Paștele ortodox 2017 va fi pe 16 aprilie, elevii vor avea liber două săptămâni, de pe 14 aprilie până pe 30 aprilie.
Nu doar elevii se vor bucura de vacanță, și părinții acestora au parte de o zi liberă legală de Paște. Așadar, pe lângă prima zi de Paște, care este duminică 16 aprilie, zi liberă națională este și 17 aprilie, a doua zi de Paște.
Sursa: libertatea.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază