Știri

Viitorii antreprenori scapă de birocraţia înfiinţării unei firme: Trei tineri revolutionează birocrația din România

Publicat

acum 8 ani

în

23/08/2016

Datorită unei invenţii a trei tineri specialişti în IT din Cluj, orice persoană din România îşi poate înfiinţa o firmă din faţa calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, în doar câteva minute, reducându-se cu peste 90% întreg procesul birocratic.

Proiectul, pe care tinerii l-au numit “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, se desfăşoară în mediul virtual, pe platforma www.approd.ro, în cadrul căreia a fost implementat un sistem care generează toate documentele de care are nevoie viitorul antreprenor pentru înfiinţarea firmei. Restul de 10% rămas din lanţul birocratic este constituit din depunerea tuturor documentelor la Registrul Comerţului, însă inventatorii programului afirmă că în curând şi acest mic detaliu va putea fi rezolvat odată cu deschiderea instituţiilor statului la inovaţiile din sfera privată.

Tot ce trebuie să facă persoanele care vor să îşi înfiinţeze un SRL, SRL-D sau PFA în mediul virtual, este să îşi creeze un cont pe www.approd.ro, să introducă datele de identificare ale sale, denumirea preferenţială a firmei (platforma atenţionează dacă acea denumire este înregistrată deja sau nu), datele de identificare ale asociaţilor, capitalul social, sediul firmei, codurile CAEN şi va primi, în doar câteva minute, prin e-mail, toate documentele gata completate pe care nu trebuie decât să le semneze şi să le depună la sediul Registrului Comerţului.

Citește și 27.000 de euro celor care deschid o afacere mică în mediul rural

“Cu toate că Statul român a investit foarte mulţi bani în informatizarea instituţiilor, prin care se dorea reducerea birocraţiei, constatăm că birocraţia nu numai că nu s-a redus, dar este tot mai mare de la an la an. De altfel, birocraţia stufoasă este şi principalul motiv pentru care mulţi oameni renunţă la demersurile pentru înfiinţarea unei firme sau, în cel mai bun caz, plătesc sume foarte mari ca altcineva să se ocupe de acest lucru. Platforma pe care am realizat-o eficientizează cu peste 90% procesul birocratic – aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani în ţările occidentale – şi speram ca în viitorul apropiat întreg procesul să se facă din faţa unui calculator sau telefon mobil şi să eliminăm şi acel singur drum pe care viitorul antreprenor trebuie să îl facă până la Registrul Comerţului pentru depunerea actelor. Ar fi extraordinar pentru România şi este foarte realizabil acest sistem de înfiinţare de firmă 100% online, în 5-10 minute. Ne dorim şi sperăm că vom avea oportunitatea să îl implementăm dar pentru asta avem nevoie de puţină deschidere din parte instituţiilor. Înfiinţarea unei firme este primul pas în proiectul pe care îl derulăm, iar în funcţie de deschiderea Statului, vom putea continua cu automatizarea şi a altor instituţii cu un grad ridicat al birocraţiei”, declară Raul Pop, unul dintre inventatori.

Cine sunt cei trei tineri care se luptă pentru eficientizarea birocraţiei din România?

Îi cheamă Raul Pop, Mihai Negrean şi Alin Vlasin şi toţi trei au fost colegi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea IT. După multe experienţe neplăcute cu instituţiile statului, în care au fost practic descurajaţi să îşi urmeze visul avut încă din facultate, acela de a deveni antreprenori, cei trei tineri au gândit şi au materializat un sistem care automatizează procesele birocratice. După succesul pe care l-au avut cu proiectul “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, aceştia vor să implementeze un sistem asemănător şi în relaţiile cu alte instituţii ale statului şi să contribuie major la eficientizarea birocraţiei din România.

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 16 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 20 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 21 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro