Știri

Cetatea dacică de la Căpâlna, județul Alba, una dintre cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei: Face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO

Publicat

acum 4 ani

în

13/09/2020

Cetatea dacică de la Căpâlna, judeţul Alba este una dintre cele şase cetăţi din complexul de apărare din Munţii Orăştiei.

Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.

Acest obiectiv este o cetate dacică ce face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind una dintre cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei, ce serveau la apărarea împotriva invaziei romane. Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.

Cetatea a fost explorată între anii 1982 – 1983. Ca şi celelalte cetăţi ridicate de căci, ei au folosit relieful ca avantaj împotriva atacatorilor. Cel mai probabil a fost construită în timpul domniei lui Burebista şi era rezidenţa unui nobil dac. Nu era o cetate foarte bine păzită şi fortificată şi de aceea, viaţa ei a fost scurtă, romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări.

Cetatea era legată de restul înălţimilor cu o şa îngustă, pe care dacii au barat-o cu şanţ (larg la gură de 5 şi adânc de 1 m), val semilunar (lat la bază de 11 şi înalt de 1 m) cu şanţ interior (larg la gură de 3,50 şi adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la bază de 6 şi înalt de 1,50 m) cu şanţ interior (larg la gură de 2,50 şi adânc de numai 0,40 m) şi o palisadă. Era apărată de un turn-locuinţă pătrat, aflat în faţa şeii, de la care porneşte zidul de incintă. Zidul de incintă era inegal ca grosime, de la 1.50 la 2.50 m şi se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Tehnica în care a fost construit zidul era murus dacicus.

Perimetrul cetăţii măsoară 280 m. În interiorul cetăţii existau mai multe construcţii: un turn de veghe din lemn, o construcţie cu pereţi din lemn şi bază de piatră lângă turnul locuinţă, o scară cu bază de piatră, un canal şi mai multe barăci de lemn. Dar singura construcție ale cărei urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință. Intrarea principală în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S.

Descoperirile arheologice din acestă incintă sunt unelte de fier, obiecte de podoabă din fier, argint şi bronz, vase de bronz, monede romane republicane şi imperiale, ceramică lucrată cu mâna şi la roată, inclusiv pictată cu motive geometrice. De aici a fost furat setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 şi depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Accesul catre cetate se poate face pe DN 67C (Transalpina) dinspre Sebeş până în satul Căpâlna, iar de aici trebuie urmărit indicatorul spre cetate. Urmează un urcuş prin pădure de vreo doi kilometri.

romania-redescoperita.ro

Alte articole etichetate cu:Alba Capalna cetatea cetati dacica muntii orastiei sase

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum o oră

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 6 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro