Rămâi conectat

Știri

Alba Iulia, între istorie și legendă

Publicat

în

Cu siguranţă unul dintre cele mai frumoase şi mai interesante oraşe din România, Alba Iulia este un adevărat centru spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni. Cu o istorie zbuciumată, martirică şi glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi recent la momentul din data de 31 iulie 1990, când s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie, Alba Iulia este mult mai mult decât pare la prima vedere.

Nu există alt oraş care să sublinieze mai bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. Istoria oraşului Alba Iulia îndeamnă la respect, consideraţie şi aducere aminte a oamenilor şi faptelor care au făurit şi menţinut naţiunea şi statul român.

Originile oraşului Alba Iulia de astăzi se pierd în negura timpului. Primele menţionări istorice antice scriu despre Apoulon, marea aşezare a dacilor apuli (adică cei drepţi, cei viteji), care de la culmile Pietrei Craivii (astăzi satul Craiva, comuna Cricău, judeţul Alba) dominau întreg Podişul Transilvan. Însă locurile acestea au fost de fapt populate de oameni încă din vremuri imemoriale. Cercetările şi săpăturile arheologice efectuate în nordul oraşului au scos la iveală o importantă aşezare neolitică locuită de populaţii de păstori şi agricultori în urmă cu aproximativ 5.000-1.900 ani înainte de Hristos.

După cucerirea Daciei de către împăratul Traian, acesta a hotărât ca pe fosta cetate a dacilor apuli să fie construit unul dintre cel mai mari castre romane din toată Dacia, fortificaţie care se întindea pe o suprafaţă de 20,73 hectare. Castrul respectiv a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina. În jurul castrului au apărut ulterior o aşezare civilă pe care administraţia romană a denumit-o Apulum în amintirea triburilor dace autohtone. Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, aşezarea Apulum a fost ridicată la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. De fapt, între secolele II-III după Hristos, localitatea s-a dezvoltat în două direcţii distincte: 1) de centru politic şi militar, administrativ şi religios în jurul castrului devenit în anul 118 reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, şi 2) de centru meşteşugăresc şi comercial, important port la râul Mureş, devenit sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense. Apulum mai era numit în acele vremuri şi Cryosopolis – Oraşul de Aur, fiind un puternic şi bogat centru de iradiere a romanizării în zonă, precum şi cel mai mare oraş nord-dunărean din Dacia, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix. Zecile de inscripţii descoperite (multe de natură creştină) au demonstrat că legiunile şi administraţia romană s-au stabilit în sudul aşezării, auxiliarii indigeni au continuat să menţină garnizoana, iar meşteşugarii daco-romani şi negustorii şi-au continuat activităţile şi de-a lungul secolelor IV-VI.

Citeste și Un județ și unsprezece opriri : Cele mai frumoase locuri din Alba

Cetatea şi aşezarea civilă au trecut cu bine şi de epoca luptelor cu popoarele migratoare. Iar populaţia autohtonă a continuat să apere „cetatea de piatră” de pe platou, o construcţie impresionantă, din piatră de culoare albă, ceea ce i-a făcut probabil pe slavi să-i dea noul nume care l-a detronat pe cel vechi: Bălgrad – adică Cetatea Albă în traducere directă din slavonă. Românii l-au acceptat, sau poate ei înşişi l-au sugerat, istoria va afla poate acest detaliu, dar i-au zis întotdeauna simplu, pe limba lor, – Alba.

Din numele neaoş românesc de Alba au derivat apoi şi celelalte denumiri ale oraşului: Gyulafehervar (în limba maghiară) şi Weissenburg (în limba germană).

În prima lor năvălire în Transilvania, ungurii se lovesc aici de „ducate” stăpânite de duci locali sau de cnezi. La început de secol XI, Bălgrad-Alba devine iarăşi centrul politic al unei formaţiuni statale feudale, iar în aceeaşi perioadă populaţia locală peste care au venit ungurii era deja menţionată în documentele vremii sub numele de români sau valahi.

Alba Iulia a fost menţionată în documente pentru prima oară în anul 1177, Alba când localitatea era deja cetate regală  În treacăt, trebuie menţionat că ulterior, pe ruinele unei vechi biserici romanice s-a construit o catedrală în stil gotic, care va fi modificată amplu în secolele următoare, ajungând astăzi un monument de artă de mare interes turistic şi istoric.

Citește și Alba Iulia va fi în centrul atenției în următorii ani, pentru alegerea și implementarea unei soluții de Oraș Inteligent

Alba Iulia a avut parte de condiţii bune de dezvoltare până în anul 1241, dată la care are a fost grav afectată în urma invaziei tătare, una dintre cele mai cumplite devastări pe care le-a suferit acest oraş.

Aşezarea şi-a revenit cu greu, dar a avut parte apoi de o dezvoltare fulminanată, astfel încât între anii 1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului Transilvaniei. După devastatoarea înfrângere de la Mohacs din anul 1526, suferită în faţa armatei otomane a lui Suleiman Magnificul, în urma căreia regatul ungar avea să dispară, şi în urma ocupării cetăţii Buda din anul 1540, Principatul Transilvaniei a devenit tributar Imperiului Otoman, dar în acelaşi timp a dobândit un grad deplin de autonomie internă, situaţie care a favorizat şi dezvoltarea pe mai multe planuri a oraşului Alba Iulia. Mai apoi, Alba Iulia devine reşedinţa dinastiei de Bathory, lucru care avea să ducă la o nouă epocă de dezvoltare.

Perioada în care Bathoreştii au domnit în Alba este marcată de numeroase refaceri, construiri şi consolidări ale oraşului. Importantul edificiu al Palatului principilor Transilvaniei a fost refăcut aproape complet de către Ioan II Sigismund care nu aparţinea totuşi dinastiei Bathory, iar principele Stefan Bathory avea să-l refacă în stil italian. Cele mai mari construcţii exceptând catedrala, au fost făcute de principele Gabriel Bethelen

Cu siguranţă unul dintre cele mai importante momente din cronologia acestui oraş, este cel din data de 1 noiembrie 1599, când voievodul Mihai Viteazul avea să intre în Alba Iulia ca învingător şi prim unificator de stat, care a realizat atunci unirea politică a Transilvaniei şi aŢării Româneşti sub conducerea sa. Momentul a fost marcat şi de oferirea cheilor oraşului de către episcopul catolic Demetrius Napagy, care avea să fie numit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul. Voievodul valah fondează aici şi o Mitropolie, distrusă ulterior de către habsburgi. După asasinarea lui Mihai Viteazul, Alba Iulia,  a fost distrusă de mai multe ori de către armatele rivale ale lui Gjerj (numele său iniţial albanez) Basta şi Moise Secuiul. Oraşul a fost refăcut de-a lungul timpului, astfel încât la data de 7 octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul  de Unire cu Biserica Romei, sinod în urma căruia o parte a românilor transilvani, iniţial ortodocşi, au treacut la catolicism, moment marcat şi de apariţia Bisericii Române Unită cu Roma.

După ce împăratul austriac Carol al VI-lea a decis în secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca provincie de graniţă, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate apărării. Majoritatea construcţiilor importante din oraş au fost transformate în cazărmi pentru aceste trupe, iar cetatea oraşului a fost puternic avariată în timpul răscoalei curuţilor. Noua cetate Alba Carolina a fost apoi construită după planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Sub dinastia habsburgilor situaţia românilor transilvăneni ortodocşi se agravează, iar la Alba Iulia în data de 14 februarie 1761 preoţii ortodocşi ţin o adunare sinodală soldată cu izbucnirea răscoalei condusă de călugărul ortodox Sofronie de la Cioara. Răscoala este înăbuşită, la fel fiind şi cea condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În urma înfrângerii răscoalei, cele trei mari căpetenii ale românilor transilvăneni sunt arestate, iar Horia şi Cloşca sunt martirizaţi la Alba Iulia prin cumplita zdrobire cu roata.

Alba Iulia a jucat un rol important şi în decursul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, când garnizoana oraşului alcătuită în mare parte din etnici români se aliază cauzei naţionale pentru care Avram Iancu lupta în Munţii Apuseni.

Citește și Gheţarul de la Scărişoara, din munţii Apuseni, printre cele mai frumoase peşteri de gheaţă din lume

 Între anii 1894-1895 în oraş a fost introdus curentul electric, iar în anul 1900 s-a început asfaltarea trotuarelor.

Însă marele moment de glorie al Albei urma să se petreacă pe data de 1 decembrie 1918, când circa 100.000 de români soseau aici pentru a definitiva pe veci actul început cu trei sute de ani în urmă în acelaşi loc de către Mihai Viteazul. Cei 1228 de delegaţi oficiali s-au strâns în clădirea care în prezent găzduieşte şi Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia pentru a hotărî unirea Transilvaniei cu regatul României.

În Alba Iulia, în anul 1922 s-a ridicat Catedrala Reîntregirii Neamului, unde pe data de 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I şi regina Maria aveau să fie încoronaţi ca monarhii care au reunit toate provinciile istorice româneşti sub un singur sceptru.

Şase ani mai târziu, în data de 6 mai 1928, Alba Iulia ajunge centrul unor lupte politice acerbe. Spre exemplu, în acest oraş Partidul Naţional Ţărănesc a organizat o adunare la care au participat peste 100.000 de cetăţeni, adunare care făcea parte dintr-o vastă campanie de răsturnare a guvernului liberal de atunci. După instaurarea regimului comunist, Alba Iulia are parte de aceeaşi soartă precum toate celelalte oraşe din România. Între altele, oraşţul Alba Iulia a mai fost în trecutul apropiat şi reşedinţa Ţinutului Mureş. În urma reformei administrative din anul 1968, oraşul este ridicat la rangul de municipiu şi reşedinţă de judeţ a judeţului Alba.

Cu o asemenea istorie tumultoasă, oraşul este deosebit de  bogat în obiective istorice, culturale şi turistice. Aici se pot vizita Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail, Catedrala Reîntregirii, Biserica grecească cu hramul Buna Vestire, Biserica Memorială Mihai Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei Treimi, Biserica cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Castrul roman şi cetatea veche  (medievală), Palatul Princiar, fostul Comisariat şi Manutanţa, Palatul Apor, Palatul Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionară Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum, Sala Unirii,  Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, cea mai mare clădire în stil romanic din acest oraş, şi multe edificii martore ale istoriei acestui loc unic în lume, edificii incluse în prezent în circuitul turistic şi cel cultural.

descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

La Alba Iulia, acțiuni de curățare și marcaj pentru locurile de parcare: Care sunt zonele vizate

Publicat

în

Acțiuni de curățare și marcaj pentru locurile de parcare din Alba Iulia: Care sunt zonele vizate

La Alba Iulia, continuă lucrările de curățare și marcaj a locurilor de parcare. La început de săptămână, sunt vizate circa 70 de poziții de pe străzile Brădișor și Dr. Ioan Rațiu. Anunțul a fost făcut de viceperimarul Emil Popescu, pe pagina de Facebook.

Curățarea locurilor de parcare de resturi vegetale revine prin contract persoanelor care au închiriat perimetrele respective, iar pentru buna desfășurare a lucrărilor, cetățenii au fost anunțați prin pliante plasate pe parbrizele mașinilor.

Continuă acțiunile de curățare si marcaj pentru locurile de parcare din Alba Iulia. Astăzi sunt programate circa 70 de poziții, aflate pe strada Brădișor și o parte din strada Dr. Ioan Rațiu.

Poliția Locală supraveghează buna desfășurare a lucrărilor și, încă de aseară, a anunțat acest demers prin intermediul unor pliante plasate în parbrizele mașinilor.

Reamintesc faptul că, în anumite situații, există întârzieri cauzate de faptul că locurile de parcare trebuie curățate de resturi vegetale șamd, deși obligația le revine, prin contract, persoanelor care au închiriat aceste perimetre, a precizat viceprimarul Emil Popescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Amenzi de aproape 24.000 de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba: Câte permise reținute, infracțiuni și testări la droguri și alcool

Publicat

în

Amenzi de aproape 24 de mii de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba

În ultimele 24 de ore, polițiștii și jandarmii din județul Alba au continuat acțiunile, în sistem integrat, pentru combaterea faptelor de natură penală și contravențională și pentru prevenirea incidentelor care ar putea afecta liniștea cetățenilor din județ.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate, prin intermediul aplicației eDAC, 387 de persoane și au fost verificate 221 de autovehicule.

Au fost constatate 157 de abateri de natură contravențională, majoritatea la normele legale privind circulația pe drumurile publice, care au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 23.865 de lei.

Au fost efectuate 55 de testări privind conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe, au fost reținute 10 permise de conducere, au fost retrase 4 certificate de înmatriculare și au fost constatate 10 infracțiuni.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic

Publicat

în

Cuvântul DOR, specific poporului nostru român, mioritic, greu de tradus în alte limbi

Psihologul Libertatea, Cezar Laurențiu Cioc,  explică ce amalgam de sentimente reunește acest cuvânt unic, care nu are corespondent nicăieri în lume. Spre deosebire de alte națiuni, românii pot spune că le este dor. Ce este dorul și de ce nu se poate traduce în alte limbi?

Mereu au considerat că dragostea lor este mai mare decât a altora, iar expresia în sine este considerată intraductibilă în alte limbi. Indiferent dacă sunt din zona Ardealului, Transilvaniei, Olteniei sau Moldovei, românii folosesc la unison expresia “Mi-e dor!”. Este una dintre puținele expresii lingvistice folosite în mod uzual și frecvent în toate părțile țării și este pronunțabilă în toate dialectele limbii noastre.

Românii aflați peste hotare au încercat să traducă expresia pentru a fi înțeleasă de locuitorii altor națiuni, dar în zadar; au constatat că în alte limbi nu există decât verbul “a lipsi” si expresia “Îmi lipsești!”… Românii sunt singurii care folosesc un substantiv, și anume dorul, pentru ceea ce în alte limbi este exprimat doar prin verbe. Românii au particularizat atât de mult acest sentiment și i-au dat așa o mare semnificație emoțională și lingvistică tocmai pentru că au trăit din plin lipsurile de tot felul. Încă din cele mai vechi timpuri au fost privați de independență, de libertate sau de alte drepturi, iar lipsa intensă și acută a mulțumirii sufletești a creat cuvântul dor.

Sentimentul de dor este însă mai mult decât simpla lipsă. În dor sunt amestecate sentimente de bucurie, tristețe, melancolie, patimă, nostalgie ori jale. Etimologic vorbind, cuvântul dor vine din latinescul dolus, care înseamnă durere. Alte limbi cu origini latine au, în ziua de astăzi, variații ale acestui cuvânt, însă niciuna nu are un echivalent al dorului. Limba franceză are termenul deuil, care provine din aceeași rădăcină latinească, dar se traduce prin doliu, nu prin dor. Limba spaniolă are termenul dolor, cu aceeași origine veche, dar nici acesta nu se traduce prin dor, ci prin durere.

Dorul din punct de vedere psihologic

Din punct de vedere psihologic, dorul este un sentiment universal. Orice om care s-a atașat de cineva trăiește dorul. Românii sunt însă singurii care au un cuvânt specific pentru a denumi acest amalgam de trăiri. Oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor. Este vorba de dorul provenit din atașament, dorul din cauze romantice și erotice, dorul de țară. Altfel spus, oamenii pot simți dorul atât față de o altă persoană, cât și atunci când le lipsesc situații de viață din trecut.

Dorul resimțit din atașament

Atașamentul este unul dintre cele mai puternice sentimente umane. E nevoie de atașament și timp petrecut cu o persoană pentru a putea spune apoi că îți este dor. Fiecare dintre noi a observat că dacă petreci mult timp cu cineva, dorul apare odată cu separarea. E ca și cum integrezi interacțiunea cu acel om în personalitatea ta. Gesturile simple și situațiile asociate cu persoana respectivă generează un dor puternic. Acest dor poate pune stăpânire pe tine în totalitate și atunci, nu poți munci, nu ai poftă de mâncare, nici de socializare.

Dorul resimțit din cauze romantice sau erotice

Dorul din motive romantice sau erotice este ca o sete permanentă de celălalt, atunci când îți lipsește. Are la bază rațiuni chimice, pentru că substanțe din spectrul hormonal numite neuromediatori sunt secretate de creier și dau această dispoziție psihologică de dor romantic. Dorul romantic poate să apară chiar și atunci când persoana iubită este lângă tine, nu doar când este la distanță. Femeile simt un dor puternic față de bărbatul pe care îl iubesc. Dorul femeilor este unul generalizat și se referă nu doar la apropierea fizică, ci si la prezența spirituală a bărbatului. Și dorul bărbaților poate fi la fel de intens, doar că este mai puțin exprimat în cuvinte. Se mai poate întâmpla ca bărbaților să li se facă dor de anumite părți ale femeii, nu de ea în totalitate. Simțul mirosului este un mare generator de dor. Nimeni nu poate spune că nu a fost încercat de acest dor de natură chimică atunci când a fost învăluit de un miros asemănător cu acela al persoanei iubite.

Dorul de țară

Dorul de țară este una dintre cele mai complexe forme de dor. Nu implică o singură persoană, ci un întreg sistem de factori. Dorul de țară este simțit în special de către românii plecați din țară pe perioade lungi; lor le lipsesc atât acut, cât și cronic părinții, casa părintească, prietenii, le vin în minte momentele frumoase petrecute în țară și totul se suprapune peste vicisitudinile vieții printre străini. Altfel spus, dorul de țară nu se referă la țara în sine și nu are la bază instinctul patriotic, ci persoanele dragi lăsate în urmă și situațiile de viață bazate pe apropiere emoțională. Viața departe de țară este percepută ca fiind frumoasă doar la început, însă după o vreme, dorul de țară devine foarte chinuitor.

Ce mecanism duce la apariția dorului și… cum să scapi de dor

Pentru a îți fi dor e nevoie să te implici emoțional. Să acorzi timp, să oferi afecțiune, să faci lucruri frumoase și să trăiești momente memorabile. E nevoie să ai o viață emoțională de o diversitate mare și cu nuanțe multe. Există însă și oameni care nu au o cultură emoțională și nu știu cum să își exprime dorul. Aceștia sunt mai anxioși, mai nervoși, spun doar că nu se simt bine, că este ceva în neregulă cu ei ori că au o stare de indispoziție. De fapt, este un dor neconștientizat sau mascat, care consumă personalitatea. Intensitatea dorului poate fi ținută în frâu prin expunere periodică la factorul care îl generează. Cu alte cuvinte, dorul de țară se mai detensionează dacă oamenii vin acasă la intervale mulțumitoare de timp, iar celalalte tipuri de dor se detensionează prin interacțiune cu persoana care generează dorul. Dacă acest lucru nu mai este posibil, dorul poate atinge o intensitate asemanătoare suferinței. Oamenii care trec prin asta declară frecvent “Mi-aș dori să nu-mi fie dor!”. Însă a nu-ți fi dor presupune să nu te implici emoțional, să nu conviețuiești cu nimeni, să nu acorzi timp sau încredere nimănui. Mai poți reduce intensitatea dorului prin mutarea atenției pe situații banele de zi cu zi, astfel încât să nu te mai gândești la ceea ce generează dorul. Cu alte cuvinte, e bine să ai mereu mintea ocupată cu ceva, pentru ca dorul să nu pună stăpânire totală pe ea…

Sursa:libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba