Social-Economic
Eurostat: România produce cel mai puțin deșeu municipal din UE
Fiecare european a produs, în medie, 475 de kg de deşeuri municipale în 2014 – potrivit Biroului European de Statistică. În raportul publicat marti, EUROSTAT remarcă statele membre care reuşesc să recicleze mari cantităţi de astfel de deşeuri. Deşeurile municipale sunt cele provenite din gospodăriile particulare, dar şi de la firmele comerciale, birouri, instituţii, fiind diferite, însă, de deşeurile industriale şi agricole. Citește mai mult pe radiounirea.ro
Şi este vorba de: hârtie, carton, metale, textile, lemn, resturi alimentare şi de grădină. Ele sunt colectate, de obicei, de serviciile municipale de salubritate. Cea mai mare parte o reprezintă hârtia şi cartonul, urmate de materialele organice. Cantităţile de deşeuri municipale diferă nu numai de la o ţară la alta, dar şi de la o localitate la alta. De asemenea, există diferenţe mari între ţările membre, în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi reciclarea acestora.
Cu 254 de kg pe cap de locuitor, România a produs cele mai puţine astfel de deşeuri din toată Uniunea, unde media a fost aproape dublă. Deşeuri mai puţine au generat şi polonezii şi letonii. În schimb, dacă, la nivel european, din cele 475 kg pe cap de locuitor, aproximativ 28% au fost reciclate, în România la reciclare au mers doar 5%, în timp ce 82% au fost aruncate la gropile de gunoi. Cifre mai mari de deşeuri municipale aruncate la gropile de gunoi au înregistrat doar Letonia, cu 92%, Malta, cu 88% şi Croaţia, cu 83%.
În 2014, cei mai buni elevi au fost Slovenia şi Germania, ţări unde aproape jumătate din deşeurilor municipale generate de locuitori au fost reciclate, 49% şi, respectiv, 47%. Alte ţări, precum Estonia, Danemarca, Finlanda şi Suedia au ales să incinereze o mare parte a acestui tip de gunoi, pentru a produce energie, în timp ce la noi, doar 2% din deşeuri au fost folosite astfel.
La acest capitol, Suedia este cel mai bun exemplu, reuşind să-şi obţină 20% din necesarul de energie, în centrale ce folosesc drept combustibil gunoaiele menajere, pe care uneori chiar le importă din Italia sau Marea Britanie. Politicile europene privind gestionarea deşeurilor promovează reducerea impactului acestora asupra mediului şi a sănătăţii. Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de deşeuri generate de oameni şi, atunci când acest lucru nu poate fi evitat, de a le folosi ca resurse, prin reciclare şi eliminare, în condiţii de siguranţă.
Sursa: romania-actualitati.ro
Societate
Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia
Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.
Iată care este acesta:
Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)
ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa
ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf
ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf
sursa: reintregirea.ro
Societate
JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină
Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli.
Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.
Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.
Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.
Social-Economic
Delegație a Băncii Mondiale în vizită la Sebeș
Vizită la Sebeș a unei delegații a Băncii Mondiale
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 13 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o zi
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum o zi
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 6 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare