Societate
Inginerul brăilean care a mutat blocul A2 și a salvat Mănăstirea Rîmeț s-a reîntors în județul Alba
Salvatorul monumentelor arhitecturale din România, supranumit „inginerul care a mutat biserici”, brăileanul Eugeniu Iordăchescu, acum în vârstă de 85 de ani, se află în aceste zile la Rîmeț, pentru a restaura muzeul mănăstirii din acea zonă.
Eugeniu Iordăchescu a povestit pentru Unirea FM cum a reușit prin curaj, muncă și inteligență să salveze lăcașul de cult, dar și cum a reușit imposibilul de a muta un bloc de 7.200 de tone. El este cel care a mutat în urmă cu aproape 3 decenii, mai precis în mai 1987, blocul A2 din Alba Iulia, pe șine, fără evacuarea celor 80 de familii, pentru a deschide accesul dinspre Parcul Unirii spre Bulevardul Transilvaniei și a face vizibilă Catedrala Încoronării pentru mascarea căreia fusese construit în 1964 imobilul de locuit. De asemenea, inginerul a precizat că deplasarea blocului A2 cu parter și 4 etaje, de pe Bulevardul Transilvaniei a fost pregătită în două zile și a durat 8 ore și jumătate, pentru a parcurge distanța de peste 30 de metri. Deoarece din bloc nu au fost evacuați locatarii pe perioada lucrărilor pregătitoare și nici în timpul mutării, a fost necesar să fie asigurată clădirea cu racorduri elastice pentru instalațiile de apă, canalizare, energie electrică și telefonie. Tot inginerul brăilean a salvat de la degradare în august 1988 mănăstirea de la Rîmeț, pe care a ridicat-o cu 2 metri. Aflată într-o situație riscantă și aproape îngropată în pământ, datorită râului Geoagiu, care în urma aluviunilor a produs în permanență mari degradări și a distrus pictura interioară, biserica de la Rîmeț a fost ridicată la o cotă care să elimine pentru totdeauna posibilitatea de inundare a monumentului. Mănăstirea ce avea 750 de tone a fost pregătită pentru operațiunea de desprindere a legăturii fundațiilor cu terenul timp de 6 luni de zile, iar întreaga operațiune de ridicare până la înălțimea de peste 2 metri a durat o zi întreagă. La crearea fundației bisericii au fost găsite mai multe oseminte care au fost trimise la Iași pentru identificare.
Doctorul inginer Eugeniu Iordăchescu a salvat prin metoda translației peste 12 biserici din București și din țară și a scăpat de la demolare mai mult de 15 blocuri. Primul imobil mutat de el a fost Schitul Maicii de pe Bulevardul Reginei din București, în anul 1982.
Societate
Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci
Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare
Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.
Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.
După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
sursa: crestinortodox.ro
Societate
Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia
Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.
Iată care este acesta:
Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)
ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa
ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf
ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf
sursa: reintregirea.ro
Societate
JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină
Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli.
Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.
Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.
Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.
-
Știriacum o zi
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 6 zile
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 7 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 2 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 2 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii