Social-Economic
Pe piața europeană ajung tot mai multe produse românești. Telemeaua de Ibăneşti a devenit produs cu denumire protejată în UE
După Magiunul de Prune Topoloveni, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibăneşti a devenit oficial produs cu Denumire de Origine Protejată. Utilizarea acestei denumiri este rezervată pentru producătorii din aria geografică delimitată care îndeplinesc condiţiile prevăzute în caietul de sarcini.
„La Bruxelles, am primit de la Comisarul European Pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală Phil Hogan certificatul care atestă că Telemeaua de Ibăneşti a fost înregistrată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca Denumire de Origine Protejată! După Salamul de Sibiu, România a reușit în acest an să obțină protecție pentru încă un produs cu care ne putem mândri pe plan internațional”, a scris ministrul pe Facebook.
Conform articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, orice operator care comercializează un produs conform cu caietul de sarcini aprobat, poate utiliza atât denumirea de origine protejată (DOP) cât şi trimiterile şi logourile UE şi etichetele asociate.
Înregistrarea Telemelei de Ibăneşti ca produs de origine protejată a fost blocată de Grecia, după ce oficialii de la Atena au înaintat o opoziţie scrisă Comisiei Europene, argumentând că termenul „telemea” este de origine greacă („telemes”). Totodată, funcţionarii europeni au arătat că nici Novacul afumat de Ţara Bârsei nu poate obţine protecţia la nivel european, cel puţin până în acest moment, deoarece peştele este originar din China şi nu poate fi atestat ca produs românesc.
Romania are în prezent trei produse care au obţinut statutul de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), la nivelul Uniunii Europene: Magiunul de Prune Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti şi Salamul de Sibiu.
Sursa: digi24.ro
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
Societate
Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci
Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare
Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.
Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.
După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
sursa: crestinortodox.ro
Societate
Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia
Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.
Iată care este acesta:
Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)
ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa
ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf
ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf
sursa: reintregirea.ro
-
Știriacum o zi
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 6 zile
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 6 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 2 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o zi
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii