Știri
Afară cu supermarketurile din oraşe : Cum vor parlamentarii să se facă shopping în România
Anul trecut, legea privind comercializarea produselor (321/2009) a generat printre cele mai ample dezbateri în rândul parlamentarilor care au venit cu tot felul de proiecte prin care urmăresc protecţia consumatorului român, pe de o parte, şi încurajarea consumului de produse româneşti, pe de altă parte. Niciuna dintre aceste proiecte nu a intrat însă în vigoare, iar avizele comisiilor de specialitate, ale guvernului sau ale uneia dintre camere parlamentare sunt negative.
1. Magazinele, obligate să cumpere marfă de la români în anumite proporţii
În luna octombrie, Senatul adopta un proiect de lege prin care iniţiatorul, senatorul PSD Liviu Donţu, dorea să impulsioneze vânzările producătorilor români obligând marile lanţuri de magazine să cumpere, într-o anumită proporţie, produse agroalimentare de la ei. Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, comercianţii au obligaţia ca, pentru categoriile : carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE. Ulterior, proiectul a primit aviz negaziv de la Comisia pentru industrii şi servicii, dar şi de la Guvern care a decis să nu susţină acest proiect. În momentul de faţă, proiectul se află la Cameră pentru dezbatere, acesata fiind de altfel şi camera decizională în acest caz.
2. Spaţii specializate în hipermarketuri pentru produsele româneşti
Un alt proiect de act normativ gândit de parlamentari PSD şi ALDE, prin care se doreşte modificarea aceleiaşi legi privind comercializarea produselor, are drept scop promovarea produselor româneşti în cadrul marilor magazine, de data aceasta, prin acordarea de spaţii în hipermarketuri pentru promovarea şi comercializarea produselor alimentare tradiţionale româneşti. Potrivit proiectului, magazinele de peste 2.500 de metri pătraţi „sunt obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional”. Proiectul, introdus în circuitul legislativ la începutul anului trecut, nu este susţinut de Guvern, a fost respins de Senat, Comisia pentru Industrii şi Comisia Juridică, iar acum se află la trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.
Citește și Reguli noi pentru magazinele online, în beneficiul cumpărătorilor
3. Limitarea programelor de lucru al marilor magazine
Puterea îm creştere a comerţului modern, care a depăşit în 2014 comerţul tradiţional, a generat îngrijorări legate de abuzurile pe care marile magazine le-ar putea face în raport cu micii comercianţi şi producătorii. De aceea, în luna mai a anului trecut, opt parlamentari PNL au depus un proiect de act normativ prin care hipermagazinele sunt obligate să îşi închidă porţile duminica şi în zilele de sărbătoare legale. Nici acesta nu a avut însă prea mare succes în cadrul structurilor decizionale ale Parlamentului. Proiectul aflat acum la Camera Deputaţilor pentru dezbateri, a fost respins de către Senat, a primit avize negative de la Comisii şi nu este susţinut de Guvern.
4. Afară cu supermarketurile din oraşe
Parlamentarii UNPR s-au gândit şi la efectele economice pe termen lung care pot apărea în urma expansiunii marilor lanţuri de magazine. Aceştia vorbesc despre nevoia de a se elimina dependenţa economică a producătorilor români faţă de aceste magazine şi de limitarea taxelor pe care retailerii le impun producătorii. Potrivit proiectului de act normativ propus de aceştia, supermarketurile ar trebui obligate să îşi desfăşoare activitatea la o distanţă de minimum 5 kilometri de marginea oraşelor, să pună la dispoziţia producătorilor români zone speciale de desfacere a produselor alimentare şi să aibă un program de funcţionare redus, de la 8 la 14 sâmbăta şi închis duminica.
Proiectul a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost respins de către Senat.
Sursa:economica.net
Știri
Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții
Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.
Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.
De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”
În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. O veche tradiție aminteşte că femeile care nu respectă tradiția vor atrage în casa lor ghinioanele, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ” ce să pună pe masă” tot anul.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
Știri
A patra ediție a Târgului de joburi organizat de Universitatea din Alba Iulia: Când va avea loc
Când va avea loc a patra ediție a Târgului de joburi organizat de Universitatea din Alba Iulia
Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (CICOC UAB) în parteneriat cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Alba și Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba va organiza în data de 22 mai Târgul de joburi CARIERA UAB, pentru studenți și absolvenți.
Sunt invitate să participe organizații din toate domeniile, interesate de a oferi studenților și absolvenților UAB locuri de muncă, practică, internship, voluntariat sau stagii de documentare în vederea elaborării lucrărilor de licență sau de disertație.
Succesul primelor trei ediții ale Târgului de joburi organizat la UAB, precum și rata crescută de inserție înregistrată ca urmare a desfășurării lor, determină continuarea organizării acestor tipuri de activități la nivelul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră (CICOC-UAB).
Angajatorii care sunt în căutare de viitori angajați și doresc să îi întâlnească pe studenții sau absolvenții UAB aflați în procesul de identificare al unui loc de muncă sau reconversie profesională, pot transmite intenția de participare, împreună cu locurile vacante disponibile și numărul acestora la adresa de email [email protected], până la data de 15 mai, în vederea alocării unui stand.
Acest Târg de joburi este organizat în cadrul Proiectului CNFIS-FDI-2024-F-0466- MĂSURI INTEGRATIVE DE CONSILIERE ÎN CARIERĂ ȘI ARMONIZARE A OFERTEI DUCAȚIONALE CU RIGORILE PIEȚEI MUNCII – CARIERA UAB, finanțat de către Ministerul Educației, prin Fondul de Dezvoltare Instituţională destinat universităţilor de stat – FDI 2022 (Domeniul 7: Corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, consilierea și orientarea în carieră), Manager de Proiect: Conf.univ.dr. Larisa Dragolea, Director al Centrului de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră.
Centrul vine în sprijinul studenților, absolvenților, elevilor din clasele terminale, prin oferirea de servicii de informare, consiliere și orientare pentru alegerea traseului profesional, servicii de consiliere psihologică și evaluare aptitudinală, consiliere vocațională și educațională, monitorizarea inserției pe piața muncii, sprijin în procesul de identificare a locului de muncă potrivit, în acord cu abilitățile personale și competențele dobândite pe parcursul studiilor.
Știri
Reabilitare moderată a şcolii generale din Tăuţi: Care este stadiul lucrărilor
Care este stadiul lucrărilor de reabilitare moderată a școlii generale din Tăuți
-
Știriacum 2 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 3 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 7 zile
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 3 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 2 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o săptămână
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare