Știri
Perlele aspiranţilor la funcţia de judecător sau procuror
Candidaţii care au reuţit să obţină cel puţin nota 7 la examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii au dat dovadă de multă “inventivitate” în faţa comisiei de la examenul oral. Câteva dintre perlele lor, afli pe radiounirea.ro.
Nivelul slab de pregătire al aspiranţilor din acest an la una dintre profesiile de judecător şi procuror a fost evidenţiat la proba de interviu, cea mai temută probă a examenului de la INM.
Pe lângă nivelul slab de pregătire, mulţi dintre candidaţi au arătat că aleg magistratura pe baza unor motive superficiale și nu știu ce presupun profesiile de judecător și de procuror.
Judecătorul Cristi Danileț a publicat minuta ședinței CSM de marți, în cadrul căreia au fost evidențiate lacunele candidaților, dar și răspunsurile lor de la interviu. Răspunsurile lor sunt adevărate perle demne de o schiță caragialiană și, lăsând amuzamentul la o parte, modul de gândire al tinerilor care vor să devină magistrați este cel puțin îngrijorător, potrivit avocatura.com
Iată câteva exemple dintre perlele candidaților:
– „Ignoranţa presupune, în viziunea mea, a nu acorda atenţie fiecărui element care construieşte drumul către realizarea justiţiei”. La insistenţele Comisiei de a da un sinonim pentru ignoranţă, candidatul a afirmat că „înseamnă a nu avea disponibilitatea de a te perfecţiona.”
– „Libertatea este o valoare fundamentală a unui stat de drept, un atribut al tuturor oamenilor, care dacă îşi cultivă stăpânirea de sine pe un drum ce nu tot timpul este uşor o vor găsi în forma ei cea mai autentică.”
– Întrebare: „O calitate?” Răspuns: „Perseveritatea.”
– „Persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice.”
– „Cunoaşterea de sine presupune cunoaşterea limitelor şi atunci eşti un om moral”.
– „Un prieten adevărat nu mi-ar putea cere aşa ceva, el cunoaşte etica mea faţă de justiţie.”
– „Totodată, după trecerea în nefiinţă, din viaţa unui om rămân realizările sale, iar pentru el însuşi amintirile şi experienţele trăite pe parcursul vieţii.”
– „Procurorii au prea mult liber-arbitru, iar eu nu o să tolerez așa ceva ca judecător”.
– „Sunt foarte corectă, dar cu excepții.”
– „Prin verbul a discredita înțeleg a înjura.”
– „Empatie înseamnă capacitatea de a rezona cu fiecare individ ca să îi preiei mesajul.”
– „Vreau să fiu judecător, pentru că judecătorul are o viziune bilaterală, spre deosebire de procuror sau avocat.”
– „Ignoranța înseamnă nepăsare față de societate.”
– „Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină și sunt predispus spre a fi imparțial.”
– „Vreau să mă fac judecător, pentru că pot privi multilateral cauza, iar procurorul adoptă o vedere părtinitoare.”
– „Justiția va fi mai solidă pentru că nu o să judec în aparență și nu voi fi blazată pentru că refuz să fac cuiva calități.”
– „Justiția imanentă este justiția rapidă, cu caracter practic.”
– „Un exemplu de virtute care înseamnă pasiune este spiritul de echipă care împinsă peste o anumită limită se transformă în exces de zel.”
– „Există imparțialitate obiectivă și imparțialitate subiectivă. Imparțialitatea subiectivă înseamnă părtinire pur și simplu.”
– „Ca judecător nu trebuie să fiu imparțial”.
– „Eu vreau să mă fac judecător pentru că sunt mai calmă și nu vreau să supăr pe cineva, să mă mustre conștiința.”
– „Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecățile.”
– „Ignoranță înseamnă pasivitate.”
– „Puterea și ignoranța duc la imparțialitate.”
– „Onestitate înseamnă că, în facultate, când plecam în excursie cu colegii mai săraci, le dădeam bani pentru că îmi plăcea compania lor.”
– „Îmi doresc sa fiu remarcabil.”
– Întrebare: „Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți remarcabil?” Răspuns: „Să fiu filantrop”.
– Întrebare: „De ce vreți să deveniți magistrat?” Răspuns: „Mă gândeam, în retorica mea mea interioară, de ce trebuie să respectăm legea, de ce este egală pentru toți. Am avut o atragere față de reguli, de disciplină.”
Candidații au primit, la proba interviului, și câte o speță de etică. Iată cum s-au descurcat:
„Fiind pus în situaţia de a decide dacă la spital foloseşte legitimaţia de serviciu pentru ca o rudă grav bolnavă să beneficieze de îngrijiri, în condiţiile în care se afla la urgenţă de mai multe ore, fără a fi văzută de un medic, un candidat a susţinut că «nu îşi foloseşte legitimaţia, pentru că nu are nicio valoare şi că a văzut în oraşul natal judecători şi procurori care s-au legitimat pentru satisfacerea unui interes personal, dar nu i-a băgat nimeni în seamă». Fiind întrebat dacă, totuşi, prezintă legitimaţia şi medicul dă curs solicitării sale, a susţinut că «este o problemă de moralitate a medicului și chiar o să-i atragă atenţia, pentru că nu este normal să se lase influenţat de alte profesii în activitatea sa»„.
De asemenea, mulți dintre candidați au arătat că nu pot înțelege problemele societății în care trăiesc.
– „Un judecător va fi mai blând față de cel acuzat pentru conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice dacă prevede neșansa ca și el să conducă după ce a consumat alcool la o petrecere.”
– „Încercarea oamenilor de a se face plăcuţi şi apreciaţi de ceilalţi, duce la diminuarea încrederii celorlalţi membrii ai societăţii, deoarece o persoană versatilă care se mulează pe modelul persoanei pe care doreşte să şi-o atragă drept prieten este periculoasă, este o formă fără fond, şi astfel de evitat”.
Sursa:voceatransilvaniei.ro
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
Știri
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .
Lunea mare = Pildele pentru ucenici
Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.
Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor
Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 18 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază