Educație și Cultură
Excelenţă sub două flamuri: Dănilă Papp (1867-1950)
Joi, 26 noiembrie 2015, ora 12 la Sala Unirii va avea loc vernisajul expoziţiei: Excelenţă sub două flamuri: Dănilă Papp (1867-1950). În cadrul expoziției va fi expusă o valoroasă colecţie de obiecte personale, documente şi decoraţii ale generalui Dănilă Papp, o personalitate mai puţin cunoscută, dar ataşată istoriei oraşului Alba Iulia. Citește mai mult pe radiounirea.ro
Dănilă Papp s-a născut în 1868 în comuna Aciuva (jud. Zarand). A urmat cursurile Academiei Militare şi Şcolii Superioare de geniu din Viena. Primul Război Mondial îl găseşte cu garnizoana la Trento, de unde este trimis în Galiţia pentru a conduce lucrările de fortificaţii de acolo. În lipsa unui general de divizie, maiorul Dănilă Papp reuşeşte cu succes să apere capul de pod de la Sieniava. Este decorat, printre cei dintâi din Imperiul austro-ungar cu ordinul „Coroana de Aur”. În ianuarie 1915 a primit comanda grupului maiorului Fischer (compus din 7 batalioane), care ajuns sub comanda sa, a făcut minuni de vitejie în Bucovina. Dezmembrarea armatei asutriece îl găseşte pe frontul italian. În 1918 este numit în Consiliul Dirigent şi înaintat la gradul de general şi şef de Stat Major al generalului Boeriu. Din 1923, prin înaltul Decret Nr. 1435 din 31 martie a fost înaintat la gradul de General de divizie şi numit Comandant al Corpului I Armată din Craiova, iar la 1 aprilie 1924 preia comanda Corpului VI Armată din Cluj.
După promulgarea de către regele Carol al II-lea a legii administrative din 13 august 1938, prin care teritoriul României era împărţit în ţinuturi, generalul Papp este numit rezident al Ţinutului Mureş, cu reşedinţa în Alba Iulia. Se implică activ în dezvoltarea oraşului şi în organizarea la Alba Iulia a unui muzeu reprezentativ, prin susţinerea depozitării aici a numeroase piese şi documente valoroase. După desfiinţarea ţinuturilor, la 1 august 1941 gen. Dănilă Papp este numit ministru plenipotenţiar pe lângă Vatican, până la 23 august 1944 când a fost rechemat în ţară.
Trecut de către comunişti în rândul „duşmanilor poporului” şi privat de o serie de drepturi, a fost şters din registrele de pensionari pentru că „a contribuit la menţinerea şi sprijinirea regimului fascist dictatorial în ţară”. În urma declaraţiilor unora dintre prietenii şi foştii săi colaboratori care invocau onestitatea generalului Papp, autorităţile comuniste au revocat decizia de anulare a pensiei. A murit în anul 1950 la 82 de ani, fiind înmormântat la Sibiu.
Expoziţia organizată de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi deschisă în perioada 26 noiembrie 2015-26 februarie 2016.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 20 de ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 12 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază