Fără dezvoltarea fondurilor private, pensiile românilor sunt în mare pericol. „Dacă ne uităm pe nivelurile de venit, chiar după această reducere a CAS (de 5 puncte procentuale din 2014 – n.r.), pe zona de venituri relativ mici, până la 70-80% din venitul mediu, România are încă cea mai mare povară fiscală pe muncă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari la nivel european. (…) Problema principală pentru care nu putem reduce foarte mult povara pe muncă şi care ţine iar de reforme structurale este rata de suport, respectiv numărul de contribuabili la cel de beneficiari în sistemul public de pensii, fiind a doua cea mai nefavorabilă din Europa. Noi avem o povară fiscală pe muncă mare pentru că avem deja un dezechilibru fizic foarte puternic între numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari”, a explicat Dumitru.

În plus, el a vorbit şi despre impactul pe care reducerea CAS l-a avut asupra încasărilor şi a menţionat că la fondul de pensii impactul a fost exact cel estimat iniţial. „S-a spus recent că reducerea de CAS nu a produs impactul negativ estimat asupra veniturilor bugetare. Complet fals! Deoarece CAS-urile sunt de trei feluri: contribuţii la pensii, la sănătate şi la şomaj. Dacă ne uităm strict la contribuţiile la pensii, unde s-au redus cu cinci puncte procentuale, acolo este exact impactul calculat”, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal. Dumitru a atras atenţia şi cu privire la nivelul la care a ajuns deficitul bugetului de pensii. „Dacă ne uităm pe deficitul bugetului de pensii, strict venituri minus cheltuieli în sectorul de pensii, şi extrapolăm evoluţia din primele opt luni pe tot anul, ajungem la un deficit de 20 de miliarde de lei, care înseamnă aproape 2,8% din PIB. Asta este o problemă foarte serioasă, pe care trebuie să o discutăm, să vedem cum rezolvăm dezechilibrul între contribuabili şi beneficiari”, a spus Ionuţ Dumitru.

Pensia privată sau diferenţa dintre supravieţuire şi un trai decent

Participanţii la cel mai mare fond de pensii de Pilon II din România, ING, care au contribuit continuu de la debutul sistemului şi până în prezent, au acumulat până la momentul actual, în medie, în contul personal, circa 4.267 lei. Pentru cei care au contribuit sporadic, valoarea contului mediu este de numai 504 lei, a arătat recent Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.

La nivelul întregii pieţe de pensii private obligatorii, potrivit datelor ASF, din cele 3,2 milioane de participanţi pentru care s-au vărsat contribuţii continuu, există circa 535 mii de persoane care au acumulat în conturi între 5 şi 10 mii lei, în timp ce pentru alte circa 228 mii de persoane valoarea contului depăşește 10 mii lei. Din păcate, în rândul celor aproape încă 3 milioane de persoane înrolate în sistem, până la totalul de 6,17 milioane de participanţi, există un mare număr de conturi în care contribuţiile au intrat sporadic – la limită, în aproape 200.000 de conturi nu au fost virate contribuţii niciodată –, ceea ce înseamnă că, dacă situaţia nu se va schimba în viitor, pentru o bună parte din participanţii la sistem Pilonul II nu-şi va atinge obiectivul, acela de a furniza o pensie suplimentară care să permită menţinerea unui nivel de viaţă decent.

Citește și Jumătate dintre pensionari au pensii mai mici de 800 de lei

De ce ar trebui să ne preocupe foarte serios şansele sistemului de pensii private obligatorii de a-şi îndeplini obiectivul social pentru care a fost creat? Pentru simplul motiv că, în 20 de ani de acum înainte, suplimentul de pensie furnizat de Pilonul II ar putea fi, pentru foarte mulţi cetăţeni ai României, singurul element care să facă diferenţa între supravieţuire şi un trai decent. Realităţile demografice arată fără tăgadă că în deceniile următoare îmbătrânirea populaţiei va pune o presiune suplimentară pe bugetul public de pensii, determinând reducerea nivelului pensiei de la stat, iar pensia privată obligatorie va deţine circa 10 puncte procentuale din rata de înlocuire a venitului prin pensie.

În 2060, populaţia României se va reduce până la 17,2 milioane (de la 21,4 milioane în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţia de vârstă activă (54%). Ţinând cont însă că această categorie de populaţie include şi tinerii aflaţi încă în sistemul şcolar, persoane casnice, persoane dezocupate sau lucrând în economia nefiscalizată etc., rezultă că numărul celor care muncesc şi plătesc contribuţii la bugetul de stat se va reduce substanţial.

Sistemul de stat gâfâie

Ca atare, un buget de asigurări sociale sărăcit prin reducerea numărului contribuabililor va trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie se va deteriora accelerat, pentru ca, în 2032, să ajungă la 24%, de la 36% în prezent, context în care cele 10 procente adăugate de Pilonul II vor deveni esenţiale pentru a menţine standardul de viaţă al pensionarilor măcar la nivelul actual, compensând slăbirea sistemului public. Pentru viitorii pensionari, Pilonul II are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării.

Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul II, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta, explică Marius Popescu, subliniind totodată că pentru un trai decent la vârsta pensionării este nevoie ca cetăţenii să economisească din timp, pe cât posibil şi prin alte modalităţi decât Pilonul II, de exemplu Pilonul III (pensii facultative), depozite şi alte instrumente.

„Consider că războiul cu demografia l-am pierdut. Economisirea – fie ea sub orice formă – este singura soluţie (pentru un trai decent la pensionare – n.r.), susţine Popescu, adăugând că pentru cei cu venituri mici, din păcate, Pilonul II rămâne singura sursă de economisire”, a spus Popescu.

Sursa:romanialibera.ro