Știri

În caz de accident, rudele șoferului vinovat au dreptul la despăgubiri din partea asigurătorului RCA : ICCJ a hotărât

Publicat

acum 9 ani

în

27/10/2015

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a hotărât luni, ca urmare a unui recurs în interesul legii, că rudele șoferului vinovat de producerea unui accident pot primi despăgubiri din partea asigurătorului de răspundere civilă auto (RCA). Despăgubirea nu se acordă însă în orice condiții.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, printr-o hotărâre pronunțată luni, că un asigurător RCA este obligat să acorde despăgubiri rudelor unui șofer vinovat de producerea unui accident. Cu o condiție însă: soțul/soția sau persoanele care se află în întreținerea proprietarului sau a șoferului mașinii asigurate să fi fost victime directe ale evenimentului rutier și să fi suferit vătămări corporale în urma acestuia.
Cu alte cuvinte, aceștia nu pot solicita despăgubiri de ordin moral, doar în calitate de rude ale șoferului, ci doar dacă s-au aflat în mașină la momentul producerii accidentului și au suferit vătămări corporale, fiind și ele victime directe ale incidentului rutier.
Asigurătorul de răspundere civilă auto (RCA) este obligat, conform Legii nr. 136/1995, să acorde despăgubiri atât persoanelor aflate în afara mașinii care a produs accidentul, cât și persoanelor din mașină, cu excepția șoferului.
În ceea ce privește rudele șoferului care a produs accidentul rutier, conform art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995, „pot primi despăgubiri soțul, soția sau persoanele aflate în întreținerea proprietarului sau conducătorului auto vinovat, cu condiția ca persoanele respective să fi fost ele însele vătămate/decedate în accident, deci să fi fost victime directe ale accidentului.”
Decizia instanței supreme vine după ce Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba-Iulia solicitase, printr-un recurs în interesul legii, pronunțarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea unitară a dispozițiilor legale în materie, în condițiile în care instanțele le aplicau diferit.
Decizia luată de judecătorii instanței supreme urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment în care hotărârea va deveni obligatorie pentru toate instanțele din țară.
Instanțele interpretau diferit legea
Problema ce formează obiectul recursului în interesul legii era soluționată diferit de către instanțele judecătorești, constatându-se existența a două orientări jurisprudențiale.
În cadrul primei opinii, instanțele considerau că membrii familiei șoferului vinovat de producerea unui accident nu au dreptul să primească despăgubiri de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie ca urmare a rănirii sau a decesului acestuia. Se aprecia, astfel, că membrii familiei nu pot fi considerați terțe persoane vătămate.
Potrivit acestor instanțe, rudele șoferului vinovat nu sunt îndreptățite să beneficieze de despăgubiri de la asigurătorul RCA după decesul acestuia decât în situația în care membrii familiei asiguratului erau vătămați corporal, fie că fuseseră pasageri în vehicul, fie că se aflaseră în afara acestuia, însă aceste daune erau acordate pentru vătămarea corporală sau decesul lor şi nu pentru vătămarea sau decesul asiguratului vinovat de accident, rudă cu ei.
În a doua abordare însă, alte instanțe, în situații similare, au apreciat că membrii familiei șoferului vinovat de accident pot primi despăgubiri, ei fiind considerați terțe persoane vătămate.
Conform acestor instanțe, plata despăgubirilor nu depinde în nicio măsură de locul în care s-a produs accidentul sau de faptul că de vină a fost conducătorul auto. Cu alte cuvinte, asigurătorul RCA poate acorda familiei șoferului vinovat despăgubiri pentru daunele morale sau materiale în condițiile în care paguba își are cauza în accidentul produs prin intermediul mașinii asigurate.
Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, consideră că primul punct de vedere este în acord cu litera și spiritul legii. El a arătat că asigurătorul nu datorează despăgubiri în caz de vătămare a sănătății sau de moarte în accident a asiguratului și nici pentru avarierea sau distrugerea mașinii. Șoferul este exclus de pe lista celor care pot primi despăgubiri, iar acesta și rudele lui nu pot obține de la asigurător repararea pagubei.
„În măsura în care nu există o răspundere a asiguratului ori a persoanei cuprinse în asigurare, cu excepția situațiilor în care persoana responsabilă de accident a rămas neidentificată, nu există o obligație a asigurătorului de plăti indemnizația de asigurare. Obligația asigurătorului este condiționată de posibilitatea atragerii răspunderii civile a asiguratului sau a persoanei cuprinse în asigurare.”, mai menționează Tiberiu Nițu în recursul în interesul legii.

Ce a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție
Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul instituției, ICCJ a soluționat recursul în interesul legii, clarificând condițiile în care rudele unui șofer implicat într-un accident pot cere despăgubiri. Instanța supremă a admis acest recurs în ședința din 26 octombrie, hotărând că soțul/soția unui șofer implicat într-un accident rutier sau o persoană aflată în întreținerea sa pot cere despăgubiri din partea asigurătorului RCA, cu condiția să se fi aflat în mașină la momentul producerii evenimentului și să fi fost răniți.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba-Iulia.
Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

Ce riscuri acoperă RCA
Asigurarea RCA acoperă daunele provocate de un accident produs de o mașină către o terță parte. Indiferent de asigurătorul RCA ales, riscurile acoperite sunt aceleași. Asigurătorul acorda despăgubiri, în bani, pentru:
• Vătămări corporale sau deces (limita de despăgubire este de 5.000.000 de euro),
• Pagube materiale (limita de despăgubire este de 1.000.000 de euro, n.red),
• Pagube reprezentând consecință a lipsei de folosință a mașinii avariate,
• Cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată, în procesul civil.
Încheierea unei polițe RCA este obligatorie în două situații: la înscrierea în circulație a mașinii și la momentul expirării vechii asigurări RCA. Contractul se poate face pe o perioadă de 6 sau 12 luni.
Atenție! Asigurarea RCA este diferită de asigurarea CASCO. RCA este o asigurare obligatorie prin lege și care acordă despăgubiri pentru avariile produse terților de către conducătorul auto, în timp ce CASCO este o asigurare facultativă care acordă despăgubiri numai pentru avariile vehiculului asigurat).
Unde poți încheia o poliță RCA
Polițele de asigurare RCA se încheie numai cu asigurătorii care sunt autorizați în acest sens de către ASF.

Polița RCA poate fi verificată online
ASF a pus la dispoziția celor care au încheiat o asigurare RCA o bază de date a polițelor încheiate în România. Baza de date, numită CEDAM, se găsește pe site-ul ASF.
„Dacă nu mai știți unde ați asigurat un vehicul în ultimii cinci ani, puteți verifica acest lucru în CEDAM. Tot în CEDAM mai puteți verifica și ce daune au fost plătite în baza poliței dumneavoastră de asigurare”, scrie pe site-ul ASF.

Alte articole etichetate cu:accident despagubiri drept rca rude soferi

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum o oră

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 2 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.