Rămâi conectat

Știri

Tinerii români, ultimii la folosirea internetului, dar primii la căsătorie

Publicat

în

Viaţa românului de 25-29 de ani nu se deosebeşte extrem de mult de cea a tinerilor din restul Europei. Sunt mult mai mulţi însă cei care locuiesc cu părinţii, nu obişnuiesc să facă practică în marile corporaţii şi sunt codaşii Europei la utilizarea internetului. Româncele se căsătoresc cel mai repede dintre toate europencele. Mai multe afli pe radiounirea.ro

75% dintre tinerii bărbaţii români cu vârste între 25 şi 29 de ani locuiesc încă cu părinţii, ceea ce face din aceştia o minoritate, dacă ne uităm la mediile europene. Aceasta întrucât, în Danemarca, spre exemplu, doar 4,2% dintre cei de 25-29 de ani mai trăiesc cu părinţii, în timp ce la nivelul UE 28 ponderea este de 47,2%, potrivit unui studiu Eurostat. Cei mai ataşaţi de casa părinţilor sunt însă tinerii slovaci, care, în proporţie de 82,2% încă mai locuiesc în casa părintească la această vârstă. Situaţia este similară şi în Slovacia unde ponderea acestora este de 80% sau în Italia (73,5%).  În Luxemburg, ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, 39,1% dintre bărbaţii cu vârste între 25 şi 29 de ani trăiesc cu părinţii, în Elveţia ponderea acestora este de 36,3%, iar în Germania de 37%. Cea mai mică pondere se întâlneşte în statele nordice, astfel că în Danemarca doar 4,2% dintre tinerii între 25 şi 29 de ani mai locuiesc cu părinţii, iar în Suedia doar 7,5%. În Polonia procentul este de 64,9%, în Ungaria de 77%, în Franţa de 21,5%, iar în Marea Britanie de 25%.

Bărbaţii români pleacă târziu de la mama

Pentru bărbaţii români, vârsta medie la care au plecat din casa părintească este de 30,6 ani, în timp ce în Suedia majoritatea îşi găsesc propria locuinţă la 21 de ani. În Luxemburg, tinerii se mută la 27,6 ani, iar în Croaţia  merg la casa lor de abia la 32,9 ani. În Germania, media este de 24,7 ani, în Polonia 29,4 ani,  în Ungaria de 31,2 ani, în Franţa de 24,5 ani, iar în Marea Britanie de 25,1 ani.

Suntem în trend în materie de căsătorie

În ceea ce priveşte prima căsătorie, vârsta medie în cazul bărbaţilor români este de 29,7 ani. Cei mai tineri se căsătoresc polonezii (medie de 29 de ani), iar cel mai mult aşteaptă suedezii (35,7). În Olanda, vârsta medie de căsătorie în cazul bărbaţilor este de 32,7 ani, în Ungaria este 31,9, Franţa, iar în Polonia de 29 de ani. În Luxemburg, tinerii se căsătoresc, în medie, la 32,7 ani.

Românii nu fac stagii de pregătire în cadrul companiilor

În România, doar 11% dintre tinerii cu vârste între 25 şi 29 de ani au făcut un stagiu de pregătire, în condiţiile în care media europeană este de 50%. Cel mai rău din acest punct de vedere stă Malta, cu un procent de numai 10%, iar cel mai bine Cipru, unde 83% dintre tineri au efectuat stagii de pregătire. În rest, 30% dintre polonezi, 74% dintre nemţi, 51% dintre unguri 70% dintre francezi şi 51% dintre britanici fac stagii de pregătire. În Luxemburg procentul este de 66%.

Citește și Statul român vrea să îi oblige pe tinerii medici să rămână în țară

Românii îşi găsesc repede slujbe

În ceea ce priveşte ocupaţia, ponderea românilor de 25-29 de ani care au un loc de muncă este peste media de 75,9% a UE, ajungând, conform ultimelor date ale Eurostat, la 77,4%. Cel mai rău este în Grecia, unde doar 54,4% dintre tineri au un loc de muncă, în timp ce în Malta 88,1% dintre tineri lucrează. De altfel, România este ţara cu cea mai mare pondere (96,8%) a tinerilor care lucrează pe baza unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Media UE este de 78,4%, iar cea mai mică pondere a acestora (56,5%) se regăseşte îm Spania. În Germania, 80,5% dintre tineri sunt angajaţi, iar din aceştia 77,8% au contract nedeterminat, în Ungaria 82,3% dintre bărbaţii tineri sunt salariaţi (86,4% cu contract nedeterminat), în Franţa ponderea acestora este de 78,1% (77,5% au contract nedeterminat), în Marea Britanie de 85,7% (93% cu contract nedeterminat), iar în Luxemburg de 81% (86,9% au contract nedeterminat).

Prea puţini români au studii superioare

În ceea ce priveşte studiile, 22,8% dintre românii cu vârste între 25 şi 29 de ani sunt absolvenţi de Universitate. Ponderea este redusă comparativ cu situaţia din Luxemburg (46%), ţara unde sunt cei mai mulţi tineri cu studii superioare, dar relativ aproape de media (31,3). La polul opus se află Italia unde doar 18,4% dintre tineri au studii de lungă durată. În Polonia 33,6% dintre bărbaţii între 25 şi 29 de ani au studii superioare, în Germania ponderea lor este de 23,9%, Ungaria-24,1%Franţa-40,9%, Marea Britanie-41,6%.

În urmă cu utilizarea internetului

Unul dintre elementele care îl deosebeşte cel mai mult pe bărbatul  român de ceilalţi europeni se referă la accesul la informaţii. Aceasta în condiţiile în care doar un român din doi (52%) foloseşte zilnic internetul. În Luxemburg procentul este de 100%, iar media europeană este la 86%. De asemeneam în Polonia 80% dintre tineri folosesc zilnic internetul în timp ce în Germania procentul este de 93%, în Polonia de 80%, în Ungaria de 87%, în Franţa de 85%, iar în Marea Britanie de 95%.

Situaţia este aceeaşi şi dacă privim din perspectiva utilizării zilnice a reţelelor de socializare, unde tinerii români se află la coada clasamentului, cu o pondere de 61%. Aceste instrumente se folosesc cel mai mult în Suedia (89%), iar media UE este de 76%. În Polonia, 67% dintre tinerii bărbaţi utilizează reţelele de socializare, în Germania procentul creşte la 78%, în Ungaria la 87%, Franţa- 68% şi Marea Britanie-80%.

Citește și „Telemunca“ se legiferează, iar tinerii ar putea scăpa de perioada de probă dacă dau concurs de angajare

Cum penetrarea internetului este deficitară în mediul urban, românii sunt ultimii din Europa şi în ceea ce priveşte utilizarea internet banking-ului. Doar 6% dintre ei folosesc acest serviciu, spre deosebire de 60% dintre europeni. În Suedia absolut toţi tinerii de 25-29 de ani folosesc internet banking, iar în Luxemburg procentul este de 85%.
Totodată, prea puţini români (34%) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice sau video, fiind astfel pe ultimul loc din UE, unde media este de 46%. Acest serviciu este folosit cel mai mult de lituanieni (81%). În Luxemburg procentul este de 44%.

Din datele Eurostat, românii sunt atipici şi în ceea ce priveşte obiceiurile de cumpărare, în condiţiile în care doar 10% cumpără online haine şi articole sportive. Media UE este de 40%, iar în Germania ponderea celor care apelează la magazinele virtuale este de 64%. În Luxemburg, 31% dintre tineri cumpără haine online, în Marea Britanie – 59%, Ungaria -20%, Germania – 64%, Polonia – 35%.

Cum sunt româncele faţă de restul europencelor

În general, româncele au un stil de viaţă similar cu cel al bărbaţilor români cu mici diferenţe. Astfel, ponderea româncelor care locuiesc cu părinţii este mult mai mică (44,1%) faţă de cea a bărbaţilor  (75%), diferenţă care se observă şi în celelate state europene. Spre exemplu, în Danemarca trăiesc cu părinţii doar 0,8% dintre tinere, în timp ce în Slovacia ponderea este de 62,7%. În Luxemburg, doar 22,9% dintre tinere locuiesc cu părinţii, în Polonia-46,7%, în Ungaria-54,5%,Franţa-12,3%, Marea Britanie-14,7%.

Evident, femeile pleacă din casa părintească mai repede decât bărbaţii în toată Europa, astfel că la români vorbim despre o medie de 26,2 ani (faţă de 30,6 în cazul bărbaţilor), la poloneze de 27,2 ani, la unguroaice de 26,4 ani, la franţuzoaice de 23 de ani, iar la femeile din Marea Britanie de 23,5 ani.

Se căsătoresc de tinere

Spre deosebire de bărbaţi, româncele sunt europencele care se căsătoresc cel mai repede (26,3 ani), în condiţiile în care în Suedia, ţara cu cele mai vârstnice mirese, căsătoriile au loc atunci când femeile au 33 de ani. În Ungaria femeile se căsătoresc, în medie, la 29 de ani,  în Polonia la 26,6 ani, iar în Luxemburg la 29,4 ani.

Ceva diferenţe există între femei şi bărbaţi şi în ceea ce priveşte studiile universitare, astfel că sunt mai multe femei cu facultate decât bărbaţi (29% vs 22,9%). Raportat la celelate europence suntem în partea de jos a clasamentului, aproape de Germania, unde doar 27% dintre tinere au studii superioare. La polul opus se situează Cipru, unde 67,3% dintre tinere au facultate. În Franţa procentul este de 48,8%, în Marea Britanie de 46,6%, iar în Ungaria de 36,1%.

Sursa:economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

în

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recoman­darea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zile­le noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adău­gat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

în

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională

Publicat

în

Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională, fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești

Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie.

În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.”

Bisericile de lemn din Alba fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești. Bisericile de lemn din județul Alba constituie un adevărat tezaur, datorită valorii artistice extraordinare a ansamblurilor murale sau a odoarelor care le împodobesc, opere ale unora dintre cei mai înzestrați zugravi români din Transilvania veacurilor XVIII și XIX, precum rășinărenii Popa Ivan, Nistor Dascălul și fiii popii Radu, Stan și Iacov, acesta din urmă stabilit spre 1750 la Feisa, cu fiii Gheorghe și Popa Nicolae, colaboratorii Toader, Simion Silaghi și Simion Bălgrădeanul și ucenicii Vasile Ban și Porfirie Șarlea, de asemenea dinastia de zugravi din Laz: Poienarii Savu, Simion, Toma, Ilie și ucenicul lor, Pavel Zamfir.

Deși foarte puține monumente se datează anterior anului 1700, se poate spune că tipul de construcție a rămas cel tradițional: navă patrulateră cu absidă poligonală decroșată, iar interiorul boltit semicilindric. Schimbările au intervenit abia de pe la mijlocul secolului al XIX-lea când, adeseori din rațiuni demografice, s-a procedat la extinderea spre vest, prin adăugarea unui pronaos peste care a fost surmontat turnul, ce a preluat rosturile clopotniței până atunci plasate în vecinătatea edificiului. Aceste transformări au afectat zestrea picturală acumulată anterior, știrbindu-i din continuitate și văduvind-o de părți însemnate, tot așa cum patina vremii a estompat strălucirea din ochii sfinților și a înnegrit icoanele. În așteptarea ocaziei reabilitării estetice, promovarea lor științifică și turistică este o necesitate.

Alba este una din regiunile transilvănene în care bisericile de lemn vechi nu au fost inventariate în întregime. Din acest motiv lista este departe de a fi completă. Continuarea cercetărilor prin satele risipite din acest colț de țară va aduce la iveală biserici de lemn astăzi necunoscute specialiștilor și iubitorilor de artă veche

Biserica de lemn din Acmariu cu hramul Sfântul Nicolae
Albac, astăzi în Olănești, Vâlcea
Biserica de lemn din Arieșeni cu hramul Înălțarea Domnului
Biserica de lemn din Băgău cu hramul Sfântul Teodor Tiron
Biserica de lemn din Bârlești cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena
Biserica de lemn din Berghin cu hramul Sfântul Petru
Biserica de lemn din Belioara cu hramul Sfinții Arhangheli
Biharia, sfârșitul secolului 19
Biserica de lemn din Brăzești cu hramul Învierea Domnului, mutată în Alba Iulia
Biserica de lemn din Certege cu hramul Sfântul Gheorghe din 1833, renovată 1872
Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Cojocani cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Copand cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului cu hramul Sfinții Arhangheli (cătunul Cristești)
Biserica de lemn din Drâmbar cu hramul Ioachim și Ana
Biserica de lemn din Dric cu hramul Sfântul Nicolae, secolul 19
Biserica de lemn din Fărău cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Găbud cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Gârda de Sus cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica de lemn din Geogel cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Ghirbom cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Goiești cu hramul Sfinții Trei Ierarhi
Biserica de lemn din Hăpria biserică de lemn și absidă de zid, demolată în 2006
Biserica de lemn din Hopârta
Biserica de lemn din Întregalde cu hramul Sfântul Ilie
Biserica de lemn din Lăzești cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Lunca Largă
Biserica de lemn din Lunca Mureșului cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa, cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Mătișești cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Mirăslău
Mogoș dispărută
Biserica de lemn din Noșlac cu hramul Sfinții Arhangheli
Ocoliș mutată în Cacova Ierii, județul Cluj
Biserica de lemn din Pianu de Sus cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Runc cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Săliștea cu hramul Sfinții Arhangheli
Sânbenedic I, cu hramul „Sf. Nicolae”
Sânbenedic II, cu hramul Sfinții Arhangheli
Sâncrai
Biserica de lemn din Sartăș cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Silivaș
Șilea I, cu hramul Sfântul Nicolae
Șilea II, cu hramul Sfinții Arhangheli (în cimitir)
Șoimuș, adusă din Rădești
Șpălnaca I
Șpălnaca II
Biserica de lemn din Sub Piatră cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Tău cu hramul Sfântul Gheorghe
Tecșești, fruntarul celei anterioare se află la o casă din sat
Biserica de lemn din Turdaș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Valea Largă cu hramul Sfânta Treime și Poorocul Ilie
Vidolm
Vingard cu hramul Cuvioasa Paraschiva


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba