La începutul lunii martie a acestui an, ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara în Comisia pentru transporturi și energie din Senat că intenția autorităților este ca, în luna octombrie, să fie prezentată Strategia Energetică Națională.
„Intenționăm ca în octombrie să o putem prezenta (Strategia Energetică — n. r.). Vom vedea cum ne încadrăm. Noi vrem să facem odată un schelet atât cât putem noi și cei care au mai fost până acum, care au lucrat la ceea ce este acum pe site, în consultare, voluntarii, să spunem, că s-a lucrat pe voluntariat, și totodată să putem angaja și un consultant, dacă se poate, pe partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care nu putem răspunde, mai ales pe partea de scenarii unde nu avem capacitatea efectiv umană pentru toate aceste simulări și tot mai trebuie făcut. Trebuie făcute până la urmă și niște scenarii, niște simulări să vedem variantele care ar ieși din această strategie cam ce ne dau”, a explicat Andrei Gerea.
Conform Strategiei Energetice a României 2015-2035, investițiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro. Sunt considerate obiective investiționale necesare sau strategice dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița — Lăpuștești, dezvoltarea infrastructurii smart metering și smart grid, respectiv dezvoltarea sau extinderea capacităților de interconexiune și facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului prețurilor mai mari ale energiei electrice de pe alte piețe.
În plus, se are în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investițiile realizate în vederea conformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene /UE/ și modernizarea centralelor pe cărbune.
Finalizarea proiectului de interconectare România — Bulgaria și asigurarea fluxului bidirecțional al gazelor naturale în punctul de interconectare Giurgiu — Ruse până la finalul anului 2016 reprezintă planuri de dezvoltare a infrastructurii de transport a gazelor naturale menționate în Strategia Energetică Națională /SEN/ pentru perioada 2015 — 2035.
Potrivit documentului, pentru perioada 2014 — 2017, pe lista planurilor de dezvoltare a infrastructurii de transport se află, printre altele, interconectarea sistemului de tranzit al gazelor naturale cu sistemul național de transport al gazelor naturale și asigurarea fluxului bidirecțional (reverse flow) în punctul de interconectare Isaccea I (Tranzit I), proiect ce urmează să fie finalizat în anul 2016.
De asemenea, în următorii trei ani, se are în vedere crearea unui coridor de acces între exploatările din largul Mării Negre și SNTGN, precum și finalizarea proiectului de interconectare România — Bulgaria și asigurarea fluxului bidirecțional al gazelor naturale în punctul de interconectare Giurgiu — Ruse (estimată până la finalul anului 2016).
În prezent, România are o strategie energetică națională, adoptată în 2007, și care este valabilă până în anul 2020.
Sursa:agerpres.ro
