Știri
Află de ce s-a închis autostrada Sibiu-Orăştie după 10 luni de la deschidere
Constructorul lotului 3 din autostrada Sibiu-Orăştie va fi obligat să înlocuiască pământul prost de umplutură folosit, cauza apariţiei fisurilor în autostradă. Folosirea acestuia ar fi urmat să asigure constructorului profiturile fărâmiţate de întârzieri, lucrările masive de consolidare efectuate. Află mai multe de pe radiounirea.ro.
La capătul a patru ani de lucrări şi după plata a 600 de milioane de lei, fără TVA, sumă provenită în mare parte din fonduri europene, românii sunt obligaţi să se întoarcă acolo de unde au pornit, anume la utilizarea DN1 drept singura cale de acces spre graniţa de vest. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a închis ieri circulaţia pe sectorul de autostradă cuprins între nodul rutier Sălişte (km 270) şi nodul rutier Cunţa (km 292) în vederea efectuării lucrărilor de reparaţie.
Reamintim că sectorul 3, aflat în construcţie la firma italiană Impregilo, actuală Salini, şi a cărui contract a fost semnat în mai 2011, a fost deschis în 14 noiembrie 2014 cu doar două zile înainte de alegerile prezidenţiale. Inaugurarea acestuia a avut loc în prezenţa fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus.
Cât vor dura lucrările?
Potrivit CNADNR, lucrările se vor desfăşura pe parcursul a aproximativ o lună şi jumătate. „Perioada de închidere a circulaţiei este de aproximativ o lună şi jumătate, în funcţie şi de condiţiile meteorologice“, au spus zilele trecute oficiali ai CNADNR într-un comunicat de presă. “Apariţia şi evoluţia defectului (crăpătura) de la km 275+650 nu s-a cauzat unui fenomen de alunecare a terenului, ci unei tasări structurale pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012-2013“, a adăugat compania.
Potrivit informaţiilor oferite ziarului „România liberă“ de ingineri care cunosc proiectul, remedierile vor consta în înlocuirea stratului de fundare a autostrăzii pe o lungime ce ar putea ajunge la 5 kilometri, în condiţiile în care acest strat de fundare se află la 3-4 metri adâncime.
Citeste si SE ÎNCHIDE autostrada Sibiu-Orăștie, după doar 10 luni de la inaugurare
Calitatea proastă a pământului folosit de Impregilo nu este însă o noutate. Un raport al consultantului Consitrans semnala cu 1-2 ani în urmă folosirea materialelor de umplutură necorespunzătoare de către Impregilo. Nu este însă clar de ce la acel moment CNADNR nu a luat măsuri de îndreptare a situaţiei şi a permis continuarea lucrărilor. Acum CNADNR avansează un termen de o lună şi jumătate pentru efectuarea lucrărilor. Ţinând însă seamă de apropierea anotimpului rece în care nu se mai poate turna asfalt, dar şi de amploarea lucrărilor necesare de excavare, nu este însă exclus ca reparaţia să se închidă de-abia în 2016.
Cauzele, explicate pe scurt
De ce însă s-a ajuns aici? Proiectul a pornit prost de la început. Mai precis dat fiind compoziţia solului, respectiv argila, soluţia tehnică potrivită pentru traversarea dealului din zona sectorului 3 ar fi fost un tunel. De altfel această soluţie a fost aleasă de constructorul lotului învecinat, numărul 4, firma italiană Astaldi. Însă din cauza faptului că în oferta depusă la licitaţie Impregilo a prevăzut soluţia mai ieftină a unui debleu în loc de tunel, CNADNR a cerut acestuia să respecte proiectul iniţial, nefiind de acord cu solicitarea Impregilo de a înlocui debleul cu tunel. Aşa au început alunecările de teren în zona debleului, situţie îndreptată de către Impregilo cu costuri mari prin micşorarea pantelor la debleu şi mutarea unor cantităţi uriaşe de pământ. Pentru a-şi recupera profitul, firma constructoare a încercat să îşi micşoreze costurile folosind pentru umplutură pământ excavat din zonă, deşi acesta nu era corespunzător, în loc să aducă material mai potrivit. Tasările la pământul folosit au dus însă la apariţia fisurilor.
De ce s-a deschis autostrada fără recepţie
Există şi controversa deschiderii autostrăzii în absenţa lucrărilor de recepţie. La nivelul CNADNR există însă, din păcate, această practică de deschidere a traficului fără încheierea în totalitate a lucrărilor. Alte autostrăzi în situaţii similare au fost A1 Timişoara-Arad sau A3 Moara Vlăsiei-Ploieşti. Riscul în astfel de situaţii este ca firma constructoare să invoce drept cauză pentru distrugerea drumului deschiderii acestuia înainte de terminarea lucrărilor, în urma dispoziţiei primite de la CNADNR. Potrivit legislaţiei, deschiderea traficului trebuie să aibă loc de-abia după recepţia lucrărilor şi semnarea procesului-verbal de încheiere a lucrărilor. CNADNR foloseşte excepţii permise de lege, anume faptul că recepţia poată fi făcută şi dacă nu s-au făcut anumite lucrări, minore însă. Aceste lucrări trebuie încheiate în cel mult 90 de zile. De regulă lucrările nefectuate la deschiderea circulaţiei sunt mult mai ample, iar efectuarea lor nu se încheie în 90 de zile.
Proiecte cu probleme similare
– Autostrada Timişoara Arad. Istorie similară cu lotul 3 Sibiu Orăştie. A fost deschisă circulaţiei în decembrie 2011, înainte de recepţie. In 2013 au început lucrări de înlocuire in totalitate a stratului de asfalt din cauza fisurilor apărute.
– DN 67C, Transalpina. Deşi lucrările nu au fost terminate, CNADNR a permis circulaţia pe acesta afirmând că şoferii circulă „pe proprie răspundere”.
– Pod acces port Constanţa şi alternativă la podul Agigea. Podul a fost inaugurat electoral în noimebrie 2014 însă nu este deschis nici acum.
– Centura Cluj. Cei 24 de kilometri ai şoselei au intrat din nou în reparaţie după ce lucrările au fost inaugurate de fostul premier Emil Boc. Costul lucrărilor s-a dublat până la finele acestora.
sursa: romanialibera.ro
Știri
Zeci de mii de ambalaje colectate în prima lună a campaniei „Roboțelul Binelui” din Alba
În Alba, zeci de mii de ambalaje colectate în prima lună a campaniei „Roboțelul Binelui”
În cadrul primei luni a campaniei umanitare și de mediu „Roboțelul Binelui”, derulată de Crucea Roșie Română Filiala Alba, au fost strânse 31.732 de ambalaje la cele trei puncte de colectare din Alba Iulia, Cugir şi Sebeş.
Punctele de colectare sunt amplasate în Alba Iulia – în zona Casa de Cultură a Sindicatelor, la Sebeș – în zona Piaței Agro-Alimentare „Dacia” și la Cugir – în zona Parcare UM Cugir și stația autobuz strada 21 Decembrie 1989. Aici, prin intermediul unor RVM-uri (automate inteligente de colectare selective), furnizate gratuit de către o firmă din Sebeş, „Roboțelul Binelui” transformă deșeurile în fapte bune.
La punctele de colectare pot fi aduse inclusiv ambalaje de băuturi care nu au sigla SGR sau etichetă. Fiecare ambalaj reciclat înseamnă o donație pentru Crucea Roșie Română Filiala Alba din partea a două companii din Sebeş, destinată susținerii unor proiecte umanitare, educaționale, medicale, pentru campanii de promovare a sănătății sau pentru pregătirea intervenției în caz de dezastre.
Știri
Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centraliza: Proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba
Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centralizat
Peste 400 de branșamente urmrează să fie făcute, prin proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba.
Amplasamentul studiat se găsește în comuna Lupșa, localitatea Lupșa și Hădărău. Terenurile pe care se vor executa lucrările proiectate sunt cuprinse pe domeniul public-administrativ al acesteia.
În prezent, zona studiată din localitățile Lupșa și Hădărău, nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Există un sistem de alimentare cu apă și stație de tratare – aflat la nivel de execuție, cu implementare în perioada imediat următoare, motiv pentru care se va face referire la această rețea ca și cum ar fi existentă.
Problema la sistemul de alimentare cu apă potabilă este faptul că proiectul nu a fost finanțat și pentru branșamentul proprietăților la acest sistem. Investiția inițială a fost de execuție a captării de apă, stației de tratare și conductele de distribuție.
Prin urmare, proprietățile nu sunt branșate la sistemul de alimentare cu apă, motiv pentru care acest sistem nu este integral. Totodată, fără a avea consumatori, Stația de Tratare nu poate funcționa în parametrii proiectați.
Prin investiția propusă se dorește branșarea proprietăților la sistemul de alimentare cu apă.
Ținând cont de cele arătate mai sus și de prevederile și conținutul documentelor strategice de țară care sunt:
– planul național de dezvoltare;
– codul național strategic de referință;
– programul național de dezvoltare urbană;
– planul de dezvoltare al regiunii;
– strategia de dezvoltare a Comunei.
Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă din fântâni, sau diferite tipuri de captări (curs de apă, foraj) dar nu beneficiază de apă potabilă. Situația actuală este incompatibilă cu normele sanitare din U.E., dar și cu normele societății moderne, iar populația este expusă riscului epidemiologic de apariție a îmbolnăvirilor hidrice.
Consiliul Local LUPȘA urmărește branșarea tuturor proprietăților la sistemul de alimentare cu apă potabilă centralizat.
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local al Comunei Lupșa.
Conform documentației, pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apă, s-a considerat că, în perspectivă, toți locuitorii vor avea instalații interioare de apă rece, apă caldă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde.
În urma calculelor efectuate conform SR 1343-1/95, au rezultat următoarele debite caracteristice (pentru nevoi gospodărești, nevoi publice):
Qzi med = 224,56 m³/zi = 2,59 l/s;
Q zi max = 291,94 m³/zi = 3,37 l/s;
Q max orar = 817,43 m³/zi = 34,05 m³/h = 9,46 l/s.
Branșamentul locuințelor se va face prin cămine de branșament din material plastic, prevăzute cu capac de acces. Căminele vor fi pre-echipate cu contor Dn 25 mm, 2 robinete de secționare, cât și mufe de legătură la conducta de branșament.
Amplasarea căminelor de branșament se va face la limita de proprietate, pe cât posibil în spațiul verde evitându-se astfel amplasarea acestora în trotuar.
Astfel, s-a prevăzut un număr de 446 buc cămine de branșament, în vederea contorizării întregii zone extinse a localităților.
Conductele de branșament sunt realizate din țeavă de PEHD PE100 Pn6 RC având diametrul Dn 25 și se vor realiza din conducta de serviciu prin intermediul colierelor de branșare pentru țevi de polietilenă, adaptate la diametrul conductelor (conform SR 8591-91 și SR 4163/1-95).
Lungimea totală a conductelor de branșament PEID PE100 RC DN25 mm Pn 6 va fi de cca. 1460 ml.
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă a unei gospodării s-a efectuat în ipoteza asigurării prin branșament a necesarului de apă rece și necesarul de apă rece pentru prepararea apei calde, pentru punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
Pentru o gospodărie obișnuită, tip parter sau P+1, se vor prevedea branșamente Dn 25, executate din țeava PEID 25, prevăzute cu contor de apă Dn 25 (Qn=1,50-6,00 m³).
Montajul conductelor de branșament se va face subteran sub adâncimea minimă de îngheț conform STAS 6054-77 (-0,90 m).
Săpătura se execută atât mecanic cât și manual, funcție de prezența pe traseu a altor utilități, cu pereți verticali, lățimea săpăturii aferente conductei de legătură fiind de 0,6 m; pozarea conductei se va realiza pe un pat de nisip de 10 cm sub generatoarea inferioară, iar umplutura până la 15 cm deasupra generatoarei superioare se va realiza cu nisip bine compactat, restul umpluturii fiind reprezentat de materialul rezultat din săpătură, sortat și măruntit pentru eliminarea bolovanilor și a bulgărilor mari. Materialul excedentar, rezultat în urma săpăturii, va fi îndepărtat.
Căminul de apometru va fi de tip monobloc, complet echipat, compus din: corp cămin din polietilenă (PE) executat prin turnare în dublu strat – strat compact de polietilenă la exterior și strat de polietilenă expandată la interior, cu rol de izolație termică, având Dn500 mm și H= 1100 mm, prevăzut cu capac din polietilenă; capacul este prevăzut cu cameră de formare a pernei de aer împotriva înghețului, etanșarea se face cu garnitură din cauciuc EPDM; căminul este echipat cu contor, robinete de separare și fitingurile de montaj aferente. Căminul se montează pe un pat de nisip de 10 cm, bine compactat, materialul de umplutură se va aplica în straturi uniforme succesive de 20 – 40 cm, cu compactare la minim 90%.
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
-
Știriacum 2 săptămâni
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 săptămâni
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 5 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 7 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 4 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum 2 săptămâni
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 2 săptămâni
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra