Știri

SFÂNTA MARIA: MESAJE, SMS, URĂRI

Publicat

acum 3 ani

în

02/09/2021

Mesaje de Sfânta Maria • Felicitări de Sfânta Maria • Urări care pot fi trimise prin SMS de Sf Maria

Află de pe radiounirea.ro ce mesaje poți trimite sărbătoriților. Citește pe radiounirea.ro câteva texte din care va puteți inspira pentru a trimite urări și felicitări de Sfânta Maria.

• Aş vrea să îmi fi aproape mereu, cum ai fost şi până acum şi să mă bucur în fiecare zi de puritatea şi căldură sufletului tău, rupt parcă din dragostea Fecioarei Maria.
• Azi e ziua ta, ziua numelui tău, un nume frumos şi simplu. Să fi cuminte şi să asculţi de prietenii tăi pentru că noi îţi dorim numai bine, fericire şi să ai parte de toată fericirea din lume.
• Azi, de ziua numelui, îţi urez şi eu să fii iubit(a) şi să ai parte de tot ce îţi doreşti. La mulţi ani!
• Că o lumina caldă ai apărut în calea mea, ai intrat în viaţă mea şi mi-ai arătat cum să fiu un om mai bun, mai blând şi mai înţelegător, întocmai că Fecioara Maria, al cărei nume îl porţi. Mulţumesc că mă călăuzeşti şi că ai grijă de mine!

• Când eu mă rătăcesc, de ţine, de familie, tu că o sora plină de încredere în mine şi în rătăcirile mele, ajută-mă să găsesc drumul spre ţine, spre casă…Şi întocmai Că Fecioara Maria al cărei nume îl porţi, să mă ierţi când greşesc şi să mă invati să iubesc, aşa cum a învăţat Ea omeniarea să iubească şi să ierte.
• Chiar dacă ai nume de sfânta ştiu că diseară o să ne dai de băut, o să ne cinsteşti şi o să ne primeşti cu masă plină. Sper să rămâi mereu un spirit tânăr şi plin de viaţă, să fim mereu împreună şi să nu uităm niciodată frumoasă prietenie dintre noi.
• Cineva acolo sus te iubeşte… cineva aici jos ţine tare mult la ţine. La mulţi ani!

• Cu ocazia sărbătorii zilei tale de nume, îţi doresc multă sănătate, fericire şi tot binele din lume şi să ai parte numai de zile senine şi însorite!
• Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un sincer “La mulţi ani”, multă sănătate multe realizări şi tot ce va doriţi lângă cei dragi.
• Cu ocazia zilei de nume, îţi doresc un munte de sănătate, o mare de iubire şi un ocean de fericire!

• Cu ocazia zilei Sfinţişorului tău, îţi doresc o ora de linişte, o zi senină, o săptămâna de bucurii, o luna de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire şi iubire. La mulţi ani!

• De Sfânta Maria, zi sfânta, să se răsfrângă asupra ta bunătatea şi dragostea ce izvorăsc dintr-o inima mare şi iubitoare. La mulţi ani!
• De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire şi sănătate şi să ţi se îndeplinească toate dorinţele pe care o să ţi le pui. La mulţi ani, Maria!
• Dragă Maria, îngerii să-ţi călăuzească paşii şi Sfânta Fecioara să-ţi lumineze drumul în viaţă! La mulţi ani, Maria.
• Dumnezeu mi-a dat familia, Sfânta Fecioara Maria al cărui nume îl porţi mi te-a dăruit, pentru a mă bucură de o astfel de prietenie. Mă bucur că ai apărut în viaţă mea, că am şi voi avea bucuria de a trăi şi simţi o prietenie adevărată! Să îţi fie viaţă binecuvântare şi bucurie întocmai că numele sfânt pe care îl porţi!
• E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. Este ziua numelui tău! La Mulţi Ani!
• E ziua ta, Maria, un nume frumos şi simplu, la fel de pur că ţine şi la fel de gingaş. La mulţi, ani!

• Este doar încă o zi, dar este cea mai frumoasă din tot anul, căci este ziua ta! La mulţi ani, iubitule/iubito!
• Este minunat să ştii că cineva te place, cineva se gândeşte la ţine, cineva are nevoie de ţine…dar e şi mai minunat să ştii că există cineva care nu-ţi uită niciodată ziua de nume. La Mulţi Ani!
• Felicitări dragul meu cu ocazia aceastei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani!
• Fie că această zi să-ţi dechida poartă unui viitor plin de succese, Dumnezeu să-ţi dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, sănătate, împliniri şi multă iubire! La mulţi ani!

• Fie că din această zi sfânta, în drumul lin al vieţii tale să răsară mereu câte-o rază de soare care să-ţi aducă fericire şi bucurie. Multă sănătate! La mulţi ani!
• Fie că Dumnezeu să decoreze fiecare rază de soare care ajunge la ţine cu succes, fericire şi prosperitate. La mulţi ani!
• Fie că lumina Sfintei Marii să ne ţine mereu aprinsă calea dragostei! Te iubesc, femeie simplă cu nume sfânt!
• Fie că Sfânta Maria să te ocrotesca, să-ţi călăuzească paşii şi să-ţi lumineze calea!
• Fie că toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sf. Maria cât mai frumoasă!
• Îmi luminezi întreagă zi cu zâmbetul tău şi îmi luminezi viaţă cu bunătatea şi felul tău frumos de a fi. Aş vrea să îmi fi aproape mereu, cum ai fost şi până acum şi să mă bucur în fiecare zi de puritatea şi căldură sufletului tău, rupt parcă din dragostea Fecioarei Maria.
• Întocmai că Fecioara Maria, al cărei nume îl porţi, învaţă să ierţi, să fi mai bun, mai înţelept, să mă ierţi când greşesc şi să mă înveţi să fiu, la rândul meu, un om mai bun.

• Îţi doresc că de ziua numelui tău să ţi se împlinească toate dorinţele, să fii fericit, iubit, să ai parte numai de raze de soare în viaţă şi îţi urez un sincer La Mulţi Ani!
• Îţi doresc să ai parte de o zi de nume minunată şi să ştii că eşti şi vei fi mereu iubit/a de toţi prietenii tăi. Cu drag, …
• Îţi mulţumesc că îmi luminezi viaţă cu prezenţa ta, în fiecare zi! La mulţi ani, dragă mea Maria!
• Îţi urez La mulţi ani, pentru că porţi acest nume şi fie că Sfânta Maria pe care o reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi liniştea interioară.
• Îţi urez să ai o zi a numelui la fel de luminoasă precum aripile unui fluture, la fel de fericită precum cântecul privighetoarei şi la fel de frumoasă precum o grădina plină cu flori.

• Iubirea tăcută şi nemărginită ce mi-o porţi, încrederea şi respectul faţă de ţine, de mine, de noi, de relaţia noastră, mă fac zilnic să te iubesc tot mai mult. Îi cer Fecioarei Maria cea al cărei nume îl porţi, să rămână cu ochii asupra ta, să îţi călăuzească paşii, să îţi luminze viaţă şi să îţi dea puterea să păstrezi în suflet iubirea pe care mi-o porţi cu aceeaşi intensitate cu care şi eu la rândul meu o port.
• La mulţi ani şi mult noroc în această zi specială. Îţi dorim să ţi se îndeplinească toate dorinţele. Sănătate şi numai bucurii.
• La mulţi Ani şi să ai parte de un ocean de sănătate, un munte de noroc şi un camion cu bani!
• La mulţi ani şi Sfânta Maria să te călăuzească mereu!
• La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!
• Mă bucur că exişti în viaţă mea şi mă bucur că Fecioara Maria, al cărui numei îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucură de prietenia ta sinceră şi necondiţionată.
• Mâine e ziua ta, ziua numelui tău, un nume frumos şi simplu. Să fi cuminte şi să asculţi de prietenii tăi pentru că noi îţi dorim numai bine, fericire şi să ai parte de toată fericirea din lume.

• Ne gândim cu toţii la ţine şi pentru că astăzi este o zi specială îţi urăm un sincer La mulţi ani!
• Nu te-am uitat şi îţi doresc să ai o zi plină de împliniri. La Mulţi Ani!
• O prietenie sinceră, înseamnă întotdeauna o legătură între oamenii cu aceleaşi principii, aceleaşi idealuri, aceleaşi bucurii, aceleaşi lacrimi. O prietenie sinceră este o binecuvântare pentru fiecare din noi, iar prietenia mea cu ţine, este o prietenie sinceră, că un talisman aducător de noroc.
• O sărbătorim pe Fecioara Maria şi te sărbătorim pe ţine. Îmi doresc să fi mereu aşa, blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.

• O zi frumoasă este mâine, o zi frumoasă pentru ţine.O floare şi un La mulţi ani foarte mare! Să creşti mare şi frumoasă şi să fii şi sănătoasă!
• Pentru că astăzi este o zi specială pentru ţine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii, multă sănătate, şi Dumnezeu să te călăuzească şi să orânduiască totul cum este mai bine pentru ţine! Fie că anii ce se scurg să treacă, precum razele soarelui mângâie o floare ce stă să înflorească! “La mulţi ani!”

• Pentru că eşti o persoană atât de bună, de drăguţă şi de loială, îmi doresc că Fecioara Maria, al cărei nume în porţi, să aibă grijă de ţine, să îţi călăuzească toţi paşii şi să îţi lumineze calea în viaţă.
• Să-ţi dea Domnul sănătate, judecată înţeleaptă, viaţă lungă pământească, ce doreşti să se împlinească!
• Se spune că iubiţii sunt că luna, iar fraţii că stelele. Eu am observat că cerul poate arată bine fără luna, dar niciodată fără stele, adică fără ţine. La mulţi ani, fratiorule/iubitule!

• Sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!
• Ţi-ai schimbat şi sacrificat viaţă pentru a da naştere unui vis, pentru a creşte un vis, pentru a te bucură de acest vis. Şi mă bucur mama, să ştiu că eu sunt visul tău! Poate că nu toate mamele vin din lumea sfinţilor, dar tu mama sigur vii din lumea Sfintei Marii al cărei nume îl porţi! La mulţi şi fericiţi ani de căutare a luminii pentru puiul tău.

• Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Să ai în viaţă numai flori, Noroc şi bucurie! La Mulţi Ani!
• Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Şi un sincer: La mulţi ani Maria!
• Un zâmbet are puterea de a îndrepta totul şi de a umple totul de lumina. Sper să ai parte de cât mai multe zâmbete în viaţă…La Mulţi Ani!

Sursa>realitatea.net

Alte articole etichetate cu:mesaje sfanta maria SMS urari

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 6 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 8 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 10 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.