Societate
Vizită de lucru a unui oficial AFIR la Grădinița Ciugud
Oficial AFIR în vizită de lucru la Grădinița Ciugud
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), George Chiriță, s-a aflat, vineri 15 martie, într-o vizită de lucru în comuna Ciugud.
Alături de colegii săi din Regiunea Centru (Lidia Bogdan – directorul Centrului Regional 7 Centru și Tudor Ponoran – directorul Oficiului Județean Alba), oficialul a vizitat Grădinița cu Program Prelungit Ciugud, o investiție finanțată parțial prin AFIR.
George Chiriță a avut o întâlnire de lucru cu primarul Gheorghe Damian și cu conducerea Școlii Gimnaziale Ciugud, structură în subordinea căreia se află grădinița. De asemenea directorul general AFIR a vizitat și o companie de procesare a nucilor din Zona de Dezvoltare Economică Ciugud, fabrică realizată și cu fonduri europene acordate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
„Fondurile europene au fost o adevărată gură de oxigen pentru satele României. Despre problemele satelor românești am vorbit, astăzi, la Ciugud, cu directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, domnul George Chiriță. Am profitat de ocazie pentru a transmite nemulțumirile primarilor de comune din România privind fondurile insuficiente alocate zonelor rurale în noul Plan Național Strategic (PNS 2023 – 2027). Satele noastre au nevoie de fonduri europene ca de aer, în special pentru educație și infrastructură, pentru a continua dezvoltarea și a opri astfel depopularea cu care se confruntă. Mă bucur că în multe aspecte, domnul director îmbrățișează viziunea pe care o avem și noi, primarii de la țară. Trebuie să înțelegem cu toții că soarta satului românesc se decide astăzi și tot ce se întâmplă este ireversibil”, a declarat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.
Săptămâna trecută, grădinița smart din Ciugud a fost vizitată și de ministrul Educației, Ligia Deca.
Grădinița cu Program Prelungit Ciugud este o investiție importantă derulată de Primăria Comunei Ciugud, în valoare de aproximativ 1,6 milioane de euro. Suma necesară construirii unității de învățământ preșcolar a fost alocată din două surse: printr-un proiect european finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală gestionat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (500.000 de euro), respectiv din bugetul local (aproximativ 1,1 milioane de euro). Grădinița îmbină tehnologii moderne, care permit reducerea consumului de energie, dar și crearea unui confort optim pentru copiii care frecventează unitatea. Astfel, întreaga clădire este controlată pe baza unor softuri, cu ajutorul unor senzori și prin scenarii prestabilite.
În 2019, la Ciugud a fost deschisă și prima școală smart din mediul rural din România, școală care în prezent este deja neîncăpătoare. Astfel, administrația locală din Ciugud are în plan construirea unei noi școli smart verzi (zero consum de energie) printr-un proiect depus pe Planul Național de Redresare și Reziliență, care a trecut deja de prima etapă de evaluare.
Societate
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Începând cu data de 14 mai, Poliția Municipiului Alba Iulia funcționează într-un imobil situat pe strada Mușețelului, la numărul 2 (Fosta Policlinică a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia).
Etajul 2 și mai multe birouri situate la etajul 1 al imobilului au fost puse la dispoziția Inspectoratul de Poliția Județean Alba de către Consiliul Județean Alba, până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a sediului Poliției Municipiului Alba Iulia.
Cetățenii care doresc să depună sesizări, plângeri sau alte documente la Poliția Municipiului Alba Iulia o pot face la noua locație.
Coordonatele de contact au rămas aceleași, respectiv telefon și fax 0258.811.286, email: [email protected].
Reamintim că sediul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și sediul Poliției Municipiului Alba Iulia, situat în municipiul Alba Iulia, str. Ion I. C. Brătianu nr. 1 B, vor fi reabilitate prin fonduri europene.
La data de 22 septembrie 2023, a fost semnat contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții.
Societate
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).
Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.
Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o săptămână
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra