Societate
9 martie: Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989
Zi dedicată deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989
Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989 este marcată anual la data de 9 martie.
Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie drept „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989″ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri.
Anterior, la 9 februarie 2011, senatorii au adoptat, în plen, propunerea legislativă, aparţinând senatorului liberal Puiu Haşotti, privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989″. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cu 86 voturi „pentru” şi două abţineri.
Societate
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Poliția Municipiului Alba Iulia, temporar, pe strada Mușețelului
Începând cu data de 14 mai, Poliția Municipiului Alba Iulia funcționează într-un imobil situat pe strada Mușețelului, la numărul 2 (Fosta Policlinică a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia).
Etajul 2 și mai multe birouri situate la etajul 1 al imobilului au fost puse la dispoziția Inspectoratul de Poliția Județean Alba de către Consiliul Județean Alba, până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a sediului Poliției Municipiului Alba Iulia.
Cetățenii care doresc să depună sesizări, plângeri sau alte documente la Poliția Municipiului Alba Iulia o pot face la noua locație.
Coordonatele de contact au rămas aceleași, respectiv telefon și fax 0258.811.286, email: [email protected].
Reamintim că sediul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și sediul Poliției Municipiului Alba Iulia, situat în municipiul Alba Iulia, str. Ion I. C. Brătianu nr. 1 B, vor fi reabilitate prin fonduri europene.
La data de 22 septembrie 2023, a fost semnat contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții.
Societate
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).
Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.
Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o săptămână
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra