Rămâi conectat

Societate

779 de ani de la atestarea documentară a Sebeș

Publicat

în

Sebeș: 779 de ani de la atestarea documentară

Se împlinesc 779 de ani de la prima atestare a Sebeșului, localitatea fiind amintită într-un document papal datând din anul 1245, cu numele Malembach, la patru ani după invazia mongolă din 1241, în contextul distrugerilor provocate în zonă de acest eveniment violent.
Cu toate că atestarea datează de la jumătatea secolului al XIII-lea, așezarea exista din veacul anterior, tradiția orală locală reținând anul 1150, ca dată a fondării sale.
La fel ca alte localități fondate în secolul al XII-lea de coloniști sași, aduși în zonă de către regii maghiari pentru a apăra granița de sud a Transilvaniei, dar și pentru a contribui la dezvoltarea generală a regatului, Sebeșul a avut o evoluție spectaculoasă, fiind avantajat de situarea sa la intersecția a două rute comerciale importante care tranzitau regiunea. După invazia tătară, în contextul în care întreaga zonă a traversat o perioadă îndelungată de pace și relativă prosperitate, Sebeșul s-a dezvoltat din punct de vedere economic, iar transformarea sa în oraș a fost certificată în anul 1341, când a fost menționat în documente având acest statut, cu numele „civitas Sebus”.
O localitate dobândea statutul juridic de oraș atunci când devenea puternică din punct de vedere economic și cetățenii ei ajungeau să trăiască după statute urbane proprii, iar conducerea aleasă de ei emitea decizii sau dădea sentințe judecătorești în baza dreptului civil propriu.
Conducerea și administrarea orașelor era exercitată de instituția numită „Magistratul orașului”, iar în fruntea acesteia se afla „judele primar”, ales anual din rândul persoanelor care se bucurau de un mare prestigiu în comunitate. El administra orașul și judeca infracțiunile mai puțin grave. În 1352 a fost amintit brutarul Fuco, jude primar al orașului la acea dată, care ocupa și funcția de jude al scaunului Sebeș. În cazul orașelor libere regale, alături de acesta se afla și un trimis al puterii centrale, „judele regal” care, pe lângă atribuțiile de observator, judeca alături de „primar” cazurile mai grave. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, justiția s-a separat de administrație și a început să fie administrată de persoane cu pregătire în domeniul juridic.
Deciziile privind administrarea orașului se luau prin vot într-un consiliu ce număra 12 membri (sau 6 în cazul localităților mai mici), numiți „jurați” sau „senatori”, iar problemele comunității se discutau într-un alt for, numit „centumvirat”, din care făceau parte, teoretic, 100 de membri, toți bărbați, cu stare și respectați în comunitate. De altfel, din rândul acestora se alegea judele primar. La Sebeș, în 1830, acest for avea doar 30 de membri.
Nu orice cetățean ajungea în aceste foruri, ci doar cei mai înstăriți și care se bucurau de prestigiu în comunitate. Cu toate acestea, orașul a fost de-a lungul timpului o adevărată școală de educație politică şi civică, în care fortificațiile, edificiile publice, bisericile parohiale, primăriile și halele breslelor trebuiau să se remarce prin caracterul lor impunător.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta

Publicat

în

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba

Publicat

în

În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete

Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.

Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.

La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci

Publicat

în

Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.

După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

sursa: crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba