Rămâi conectat

Societate

10 februarie: Ziua mondială a leguminoaselor

Publicat

în

Zi mondiala dedicată leguminoaselor

În 2019, Adunarea Generală a ONU a proclamat 10 februarie drept Ziua mondială a leguminoaselor (Rezoluţia A/RES/73/251).

În acelaşi timp, a invitat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în colaborare cu alte organizaţii, să militeze pentru respectarea Zilei mondiale a leguminoaselor.

Recunoscând valoarea leguminoaselor, la 20 decembrie 2013, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie (A/RES/68/231) prin care 2016 era proclamat Anul internaţional al leguminoaselor. Sărbătorirea anului, condusă de FAO, a sporit gradul de conştientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriţionale şi de mediu ale legumelor ca parte a producţiei alimentare durabile.

Potrivit ONU, bazându-se pe succesul Anului internaţional al leguminoaselor şi recunoscând potenţialul acestor alimente pentru îndeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, cu o relevanţă deosebită pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 1, 2, 3, 5, 8, 12, 13 şi 15, Burkina Faso a propus marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor.

Leguminoasele contribuie la creşterea rezistenţei sistemelor agricole şi la asigurarea unei vieţi mai bune pentru fermierii din zonele cu deficit de apă, deoarece au o amprentă de apă scăzută şi pot tolera mai bine seceta şi dezastrele legate de climă în comparaţie cu alte culturi alimentare, făcându-le un instrument esenţial pentru adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice, potrivit FAO.

Includerea leguminoaselor în diferite sisteme agricole, cum sunt agrosilvicultura, culturile intercalate şi sistemele agricole integrate, poate ajuta la creşterea rezistenţei mijloacelor de trai din agricultură şi la îmbunătăţirea productivităţii.

De asemenea, din punct de vedere economic, industria globală a leguminoaselor, care se ocupă cu producţia şi comerţul de leguminoase, se dovedeşte a fi un motor pozitiv în asigurarea rezistenţei lanţurilor de aprovizionare regionale şi globale, permiţând consumatorilor să aibă acces la alimente nutritive şi contribuind la utilizarea durabilă a produselor naturale.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta

Publicat

în

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba

Publicat

în

În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete

Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.

Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.

La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci

Publicat

în

Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.

După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

sursa: crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba