Rămâi conectat

Știri

Drumurile montane spectaculoase ale României: Câteva străbat teritoriul județului Alba

Publicat

în

România este o țară cu un relief variat, iar numai puțin de 55% din țară este acoperită de zone muntoase, de podiș și de deal.

Nu este, deci, de mirare că România este o țară cu unele dintre cele mai frumoase și spectaculoase drumuri, că avem multiple porțiuni de drum faimoase pentru că oferă peisaje spectaculoase.

Majoritatea dintre aceste drumuri sunt dificil de străbătut și sunt recomandate șoferilor cu experiență, însă fiecare kilometru parcurs merită văzut.

Transrarău cunoscut sub numele de Drumul Comorilor, este unul dintre cele mai frumoase drumuri alpine din România. Traversează masivul Rarău și oferă o priveliște spectaculoasă. Cu o lungime de 28 km, Drumul (DJ175B) leagă satele Chiril (sud) și Pojorâta (nord), care traversează Munții Rarău și urcă până la o altitudine de 1.400 m deasupra nivelului mării. Transrarăul poate fi traversat cu bicicleta sau chiar pe jos.

Transalpina reprezintă cel mai înalt drum rutier din România, dar și din întregul lanț al Munților Carpați. Astfel, ajunge la altitudinea maximă de 2145 de metri în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munții Parâng de la nord la sud, paralel cu Valea Oltului și Valea Jiului. Drumul leagă localitatea sibiană Săliște de localitatea gorjeană Novaci. Este numit și „Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după l-a construit, în anul 1935, l-a inaugurat mergând alături de familia regală.

Probabil cel mai cunoscut la nivel mondial, Transfăgărășan apare des în topul celor mai frumoase drumuri din lume de parcurs cu mașina. Transfăgărașanul începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea Comunei Cârțișoara. Acesta are o lungime de 151 de kilometri și traversează Munții Făgăraș. Ajunge la altitudinea de 2042 de metri.

Transbucegi a fost construit între 2010 și 2014. Drumul străbate o zona pitorească din platoul Bucegi, la 1925 metri altitudine. Șoseaua Transbucegi cunoscută și ca Drumul Babelor, face legătura între Sinaia și Târgoviște. Trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, șaua Dichiu, Cabana Diciu și Platoul Bucegi în zona Cabana Piatra Arsă.

Trans-Semenic traversează masivul Semenic, o zonă interesantă din vestul țării. Frumusețile Banatului montan pot fi admirate de pe șoseaua modernizată care leagă localitățile Văliug și Slatina-Timiș, ambele din Caraș Severin. Pe Trans Semenic se poate merge fie de la Reşiţa la Văliug, fie pe varianta nouă, pornind de la drumul naţional 6. Venind dinspre Caransebeș, în localitatea Slatina Timiş viraţi la dreapta către centrul localităţii şi de acolo continuaţi drept înainte, pe lângă căminul cultural.

TransMurgești, drumul spectaculos peste Valea Câlnăului este defapt drumul județean 203A. Acesta are aproximativ 15 kilometri lungime și leagă municipiul Râmnicu Sărat de comuna Murgești. Localitățile Batogu, Murgești și Livada reprezintă una dintre cele mai pitorești zone ale județului Buzău. De aici, turiștii pot admira Valea Câlnăului. Şoseaua ajunge la peste 600 de metri altitudine.

Transluncani este un drum mai nou, dar la fel de spectaculos ca și celelalte șosele care ocolesc printre munți. Transluncani este un fost drum agricol, asfaltat cu ajutorul Uniunii Europene. Peisajul este unul spectaculos deoarece urcă până la 700 de metri altitudine.

Acest drum este o alternativă la drumul județean 684, care leagă județul Timiș de județul Caraș-Severin. Lucrările au avut o complexitate ridicată, fiind zonă montană, s-a săpat și în stâncă. Pe un segment de doi kilometri din noul drum era doar o potecă înainte de lucrări, astfel că pe acea porțiune s-a săpat doar în stâncă.

Transvâlcan (DJ 664) sau “Drumul lui Mihai Viteazul”, face legătura între Oltenia și Transilvania. Traversează Munții Vâlcan pe direcția S-N între localitățile Schela din Județul Gorj și Vulcan din Județul Hunedoara. Traseul său este paralel cu Defileul Jiului și are o lungime de 28 km. Atinge altitudinea maximă de 1621 m în Pasul Vâlcan.

Are o vechime de peste 2000 de ani, fiind cunoscut și ca “drumul roman”. Transvilcanul este asfaltat doar pe teritoriul Județului Hunedoara între Localitatea Vulcan și Pasul Vâlcan, punctul cel mai înalt al drumului. Drumul mai este cunoscut si sub numele de “Drumul neamțului”. Porțiunea de drum de la Pasul Vâlcan până la Schela este neasfaltată și poate fi parcursă doar cu mașini 4×4.

Transapuseni este un drum din Munții Apuseni, în mare parte de pământ, ce leagă Aiudul de Abrud. Nu impresionează prin altitudine ci prin peisaje verzi, văi adânci, sate rispite printre căpițe de fân și oameni plăcuți. Pornind din Aiud, jud. Alba spre DJ 107I, prin Pădurea Sloboda spre Brădești, iar mai apoi spre Mogoș și Bucium – Sat se ajunge la DN 74, în zona Abrud. Practic drumul traversează o mare parte din Munții Apuseni prin niște peisaje foarte spectaculoase. Pe această porțiune drumul poate fi parcurs cu orice mașină.

Transursoaia (DN1R) porneşte din localitatea Albac (Alba) şi urcă la o altitudine de 1.300 de metri, ajungând apoi până în Huedin (Cluj). Pe 80 de kilometri, şoseaua îngustă, dar suficient de lată pentru două benzi de maşină.

Tot aici este şi Beliș-Fântânele, un lac artificial de acumulare din Munții Gilăului. Inaugurat în 20 august 2016, Transursoaia poate fi parcurs în aproximativ o oră şi 30 de minute. Este un traseu turistic care oferă celor care doresc să străbată zona, peisaje de neuitat, adrenalină celor pasionaţi de atv-uri și motoare.

Sursa: thedaily.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg

Publicat

în

Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș

Marți 14 mai, conducerea Primăriei Sebeș a primit, în Aula Primăriei, o delegație a membrilor Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Landului Brandenburg, condusă de Barbara Richstein, vicepreședintele Parlamentului Landului Brandenburg și Matthias Stefke, vicepreședintele Comisiei Afaceri Europene și Politică de Dezvoltare a Landului Brandenburg.
Delegația germană a vizitat Liceul Tehnologic Sebeș, unitate de învățământ profesional, inclusiv în sistem dual, construcție nouă finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și Liceul German.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes comun precum dezvoltarea comunității locale și impactul pozitiv al investițiilor germane în zonă. De asemenea, un subiect important pe agenda de lucru a fost și formarea profesională în sistem dual, după modelul german și oportunitățile de finanțare europeană pentru educație prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.
Evenimentul se datorează parteneriatului solid dintre Regiunea Centru și Landul Brandenburg, având ca obiectiv principal prezentarea exemplelor de succes din Regiunea Centru în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, finanțate prin Programul Operațional Regional și cooperării bilaterale dintre Germania și România, în special între Landul Brandenburg și Regiunea Centru.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular

Publicat

în

15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.

În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3

Publicat

în

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).

Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).

Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba