Rămâi conectat

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii ianuarie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii ianuarie la muzeul din Sebeș, o hartă de răspândire a diligențelor

Cu denumirea completă „Hartă de răspândire a diligențelor de poștă rapidă şi traseele pentru trăsurile cu marfă din Imperiul Austriac şi din țările limitrofe până la Roma, Geneva, Paris, Bruxelles, Hamburg, Berlin, Petersburg, Odessa, Constantinopol, Corfu” [Influenzkarte der Eilpost-Diligenze und Packwagen-Course in dem Kaiserthume Österreich und in den angränzenden Ländern bis Rom, Genua, Paris, Brüssel, Hamburg, Berlin, Petersburg, Odessa, Constantinopel, Corfu], documentul cartografic propus ca exponat al lunii ianuarie se numără printre atracțiile secției de istorie a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, datorită atât vechimii sale, de aproape două secole, cât și informațiilor pe care le oferă, prezentate într-o manieră grafică insolită.
Harta, imprimată cu tuș negru pe o coală de hârtie cu dimensiunile 79,5 x 56,5 cm, a intrat în patrimoniul muzeului din Sebeș în anul 1961, ca urmare a unei donații făcute de istoricul Theobald Streitfeld (1902-1985).
Harta a fost concepută și editată de slovacul Franz Raffelsperger (1793-1861), geograf și cartograf, iar din 1831 oficial al Poștei şi Contabilității Aulice, prima ediție a acesteia fiind tipărită în anul 1826 la Viena. Ulterior, datorită unei cereri crescute, dar și modificărilor survenite în orarul curselor, a fost reeditată, exemplarul deținut de muzeul din Sebeș fiind parte a tirajului celei de-a treia ediții, apărute tot la Viena, dar în anul 1833. Cum harta acoperea întregul continent european, iar culegerea informațiilor și figurarea acestora implicau un volum însemnat de muncă, autorul își proteja drepturile de proprietate intelectuală cu sintagma „Dritte Auflage ” [Proprietatea autorului].
Succesul de care se bucura în rândul publicului un astfel de document se explică prin modul complicat în care se desfășura transportul de persoane și de mărfuri înainte de apariția căilor ferate. Pe lângă faptul că existau diferențe de la stat la stat în ceea ce privește atât mijloacele de transport folosite și infrastructura rutieră, cât și regulile după care se desfășura, informațiile despre orarul curselor, dar și cele referitoare la facilitățile de cazare și masă, erau destul de greu accesibile călătorilor. O astfel de hartă, prin datele pe care le furniza, aducea lămuriri în acest sens și permitea planificarea din timp a unui voiaj de mai lungă sau de mai scurtă durată.
În Transilvania, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale veacului următor, transportul de persoane și de mărfuri se realiza preponderent prin serviciul de poștă, numit „Cambiatura” în Banat, și se baza pe stațiile aflate la distanțe regulate unele de altele, de 2-5 mile poștale (1 milă = 7.585,9 m), în care se schimbau caii sau chiar și trăsurile. Sistemul asigura curse regulate și prezenta avantajul că era unul cu costuri reduse, implicând doar plata pentru închirierea cailor și a unui bacșiș. De obicei, se evitau hanurile, care erau destul de numeroase de-a lungul rutelor, cele mai multe fiind concentrate în proximitatea stațiilor. Serviciul avea însă și un mare neajuns, reprezentat de viteza de deplasare a atelajelor, mult diminuată de starea drumurilor, precum și de faptul că nu aveau prioritate în fața diligențelor și a serviciului de poștă rapidă. Acestea din urmă erau dotate cu câte patru sau chiar șase cai puternici, iar vizitiul deținea și un corn în care sufla pentru a-i avertiza pe cei care conduceau alte atelaje că se apropie și că trebuie să elibereze drumul pentru a-i face loc să treacă. O variantă și mai ieftină de transport, recomandată însă doar călătorilor singuri, era cea asigurată de căruțașii români. Buni cunoscători ai rutelor parcurse, aceștia evitau hanurile și înnoptau sub cerul liber, în apropierea unor localități, iar de hrană și de confortul propriu trebuiau să se îngrijească pasagerii.
Harta din anul 1833 cuprindea 143 de localități din toată Europa și prezenta rutele care uneau orașele într-o rețea extrem de vastă. De asemenea, oferea călătorilor informații utile, cum ar fi zilele și orele plecării și sosirii curselor de pasageri și de marfă (bagaje), distanța în mile poștale austriece față de Viena a fiecărui oraș și numărul locuitorilor acestora. În centrul rețelei se afla Viena, capitala Imperiului Habsburgic, iar de acolo porneau toate rutele, legând-o de marile metropole: Paris, Roma, Berlin, Amsterdam, Moscova și Constantinopol. Din Transilvania și Banat, în hartă au fost incluse orașele Timișoara, Cluj, Sebeș, Sibiu și Brașov, iar din Principate doar capitalele acestora, București și Iași.
Potrivit informațiilor oferite de hartă, pe ruta Sebeș-Sibiu se circula o dată la două săptămâni, în zilele de marți, cu plecarea la ora 17.00 și sosirea la destinație în ziua următoare, miercurea, la ora 5 dimineața. De la Sibiu se pleca spre Sebeș tot marțea, dar dimineața la ora 7, și se ajungea la destinație în aceeași zi, la ora 19.00. Și spre Timișoara existau două curse pe lună, în zilele de marți, cu plecarea la ora 20.00 și sosirea la destinație joia la ora 18.00. Din Timișoara, se pleca spre Sebeș duminica la ora 2.00 și se ajungea la destinație marțea la ora 3.00. Călătoria dura mult, viteza medie de deplasare fiind influențată atât de calitatea drumurilor, cât și de numărul de opriri făcute pe traseu. Din descrierile făcute de călători străini, reiese faptul că drumurile din Transilvania nu se aflau într-o stare corespunzătoare, iar atunci când vremea era ploioasă condițiile de transport deveneau și mai dificile. Abia după anul 1850, situația drumurilor se va îmbunătății, înregistrându-se progrese atât în ceea ce privește numărul și lungimea acestora, cât și calitatea lor.
La Sebeș exista o stație de poștă, unde se schimbau caii diligențelor sosite de la Alba Iulia, Orăștie sau Miercurea Sibiului. Se staționa într-un șopron din lemn, situat în spatele hanului „La Leul de Aur”, anexă care, după ce transportul feroviar a luat amploare, și-a pierdut funcționalitatea, servind ulterior drept sediu al primului cinematograf al Sebeșului, înființat în anul 1910 de Otto Schalndt (viitorul cinematograf Astra, ulterior Progresul). Caii stației pășteau vara în așa-numitele „grădini ale Poștei”, situate în afara zidurilor, în partea de sud-vest a fostului glacis al fortificației orașului.
După apariția și folosirea la scară mare a transportului feroviar, hanurile din vecinătatea fostelor stații de poștă au avut de suferit, multe dintre ele ajungând la faliment. Proprietarii și angajații acestora priveau cu furie trenurile trecând prin vecinătatea afacerilor lor și unii chiar au tras cu pușca în direcția acestora, jandarmii fiind nevoiți să intervină pentru a restabili ordinea.
Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian

Publicat

în

Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian

Ziua de 9 mai, Ziua Europei, a fost marcată de către elevii claselor a X-a de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia printr-o activitate extracurriculară de „public speaking”.
Intitulată „Speaking european – en parleant europeen”, activitatea a fost organizată de către cadrele didactice de limba engleză și limba franceză și a avut ca scop încurajarea elevilor de a se exprima liber în limbile engleză și franceză și de a transmite informații legate de un anume subiect de interes public, care să aibă legătură cu aniversarea Zilei Europei și cu tot ceea ce înseamnă Europa ca uniune, valori, cultură, spațiu geografic și istorie.
Elevii au pregătit prezentări orale, obișnuindu-se astfel cu modalitatea de „public speaking/parler librement”, învățând care sunt pașii importanți într-o prezentare orală, producerea de mesaje și interacțiunea orală.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia

Publicat

în

Istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia

În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului”.

În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei.

Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învățământ superior a fost una de talie europeană, fără rival în epocă în Transilvania.

Gloria Colegiului la Alba Iulia a fost una de scurtă durată: invaziile tătară și turcă din 1658 și 1662 au afectat și Colegiul, care a fost incendiat, situație care a determinat mutarea instituției la Aiud. Aici funcționează și în prezent, dar de nivel preuniversitar.

Clădirea în care a funcționat Colegiul la Alba Iulia a fost ocupată, la începutul secolului al XVIII-lea, de armata austriacă. Aici s-a instalat, pentru început, Cazarma Mare a Infanteriei, ce putea aduna efective de până la 1.000 de soldați.

Edificiul există şi astăzi la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană. Clădirea, masivă, cu parter şi etaj, are mai multe aripi ce delimitează două curţi interioare și prezintă elemente caracteristice ale Renaşterii târzii din Transilvania.

Destinația militară se păstrează și în zilele noastre.

sursa: albaiuliaqr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Simpozion internațional de știință, teologie și artă la Alba Iulia

Publicat

în

La Alba Iulia, simpozion internațional de știință, teologie și artă

În perioada 13-15 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, va avea loc cea de-a XXIII-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA).

Evenimentul, desfășurat sub genericul „Teologie și medicină: dimensiunea bioetică și terapeutică a credinței și a științei”, se înscrie în tematica anului 2024, declarat de Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Lucrările vor fi prezentate în cadrul celor patru paneluri tematice: (1) Teologia suferinței și știința medicinei duhovnicești; (2) Biserica și Spitalul – pastorația clinică și îngrijirea medicală a bolnavilor; (3) Paradigmele bioeticii creștine într-o societate somatocratică; (4) Art-terapia – terapia prin artă într-o societate tehnicizată, în care invitații vor fi distribuiți potrivit preocupărilor și ariilor de cercetare științifică.

La fel ca în edițiile precedente, Simpozionul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Alba Iuliei, Secretariatul de Stat pentru Culte și Consiliul Județean Alba. Această manifestare academică internațională va reuni nume importante din țară și din străinătate, atât din domeniul cercetării teologice, cât și din domeniul altor discipline socio-umane. Printre acestea se află ÎPS Irineu Pop, Arhiepiscop al Alba Iuliei; PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; Jean Claude-Larchet (Universitatea din Strasbourg); Porzia Quagliarella (Facultatea de Teologie Apuliană, Bari, Italia); Mark J. Cherry (Universitatea „St. Edward’s”, Austin, Texas, SUA); Ioan Chirilă (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Pascal Capodistrias Hämmerli (Universitatea din Fribourg, Elveția); Ryan Samson Nash (Universitatea de Stat din Ohio, SUA); Adrian Opre (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Ciprian Olinici (Secretarul de Stat pentru Culte, România); Mihai Himcinschi (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România).

Invitatul special al celei de-a XXIII-a ediții a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2024) este profesorul francez Jean-Claude Larchet, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși contemporani. Domnia sa este doctor în Filosofie (1987) al Universității din Nancy și doctor în Teologie (1994) al Universității din Strasbourg, reușint, prin lucrările sale sale să îmbine cercetarea științifică riguroasă cu o profundă înțelegere și trăire a vieții duhovnicești și liturgice. Opera sa însumează o vastă cercetare teologică ce cuprinde peste 30 de lucrări originale pe teme de teologie patristică, dogmatică, morală, bioetică, ecologică și eclesiologică. S-a impus în conștiința publică prin realizarea celor două teze de doctorat: prima, în filosofie, intitulată „Terapeutica bolilor spirituale. O introducere în tradiția ascetică a Bisericii Ortodoxe”, şi a doua, în teologie, intitulată „Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul”. Jean-Claude Larchet, autor a numeroase studii de spiritualitate ortodoxă, este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, căruia i-a consacrat nu mai puțin de zece ani de studiu. În cadrul ISSTA 2024, Domnia sa va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la propunerea Facultății de Teologie Ortodoxă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba