Social-Economic
DN 14B, de la Teiuș la Blaj, propus spre modernizare cu fonduri europene
DN 14B, de la Teiuș la Blaj, propus spre modernizare cu fonduri europene
Administrația județeană și autoritățile locale din Blaj, Crăciunelu de Jos, Mihalț și Teiuș s-au arătat de acord, prin hotărâri adoptate de consilierii județeni și consilierii locali, cu încheierea unui act adițional la protocolul de colaborare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în vederea implementării în comun a proiectului „Modernizare DN 14B + Poduri (peste CF M200-Teiuș și CF M300 Crăciunel) (+creșterea siguranței)”.
Era necesar acest lucru în scopul obținerii de fonduri europene nerambursabile atât pentru faza de elaborare a documentației tehnico-economice, cât și pentru faza de proiectare si execuție, respectiv depunerea spre finanțare din fonduri europene alocate prin Programul Transport 2021-2027.
În 11 septembrie, Departamentul Obținere Finanțări din cadrul CNAIR a transmis o adresă partenerilor din Alba, prin care se descriu pașii de urmat din punct de vedere al finanțării proiectului referitor la comutarea sursei de finanțare a obiectivului din cadrul POIM 2014-2020 în cadrul Programului de Transport 2021-2027.
Protocolul de Colaborare (Parteneriat) a fost încheiat în 14 martie 2022. Prin încheierea actului adițional, denumirea Protocolului de colaborare se modifică și va avea următorul conținut: „Acord de parteneriat încheiat pentru realizarea obiectivului de investiții «Drum TransRegio Blaj – Teiuș – A10»”. Orice referire la „Protocolul de colaborare încheiat pentru Elaborare Studiu de Fezabilitate, realizare documentație tehnică pentru Autorizatia de Construire (P.A.C.) și elaborare «Proiect Tehnic – Modernizare DN 14B și poduri noi peste CF M200 la Teius și CF M300 la Crăciunel» va fi interpretată ca fiind făcută la Acordul de parteneriat încheiat pentru realizarea obiectivului de investiții «Drum TransRegio Blaj – Teiuș – A10»”.
Se mai menționează că „scopul Acordului de parteneriat aferent proiectului „Drum TransRegio Blaj – Teiuș – A10” este acela de a implementa proiectul în cadrul PT 2021-2027”. De asemenea, că acest Acord de parteneriat este parte integrantă din Contractul de finanţare, ca anexă a acestuia.
Obiectivul investițional „Drum Transregio Blaj – Teiuș – A10” vizează modernizarea DN 14B, prin realizarea, pe majoritatea drumului, a câte două benzi de circulație pe fiecare sens, construirea a două poduri rutiere peste pasajele de cale ferată de la Teiuș și Crăciunelu de Jos, precum și scoaterea traficului greu din comuna Crăciunelu de Jos, singura localitate traversată în prezent de DN 14B, pe ruta Blaj – Teiuș. Astfel, va rezulta un drum mai drept, fără aşteptat la bariere şi fără serpentinele de la intrarea în Blaj. Valoarea totală a investiției este estimată la circa 237 de milioane de euro.
Depre modernizarea acestui drum național se discută încă din anul 2009, când în Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea de Guvern nr 889 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției. E drept că era vorba de întreul drum, de la Teiuș până la Copșa Mică. Nu s-a întâmplat nimic și, probabil pentru mai mult succes, acum drumul se face pe segmente.
Societate
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).
Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.
Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o zi
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic