Societate
Sociologul Alin Tomuș: În următorul ciclu electoral viața ne va obliga să facem reforma administrativă
Sociologul Alin Tomuș: În următorul ciclu electoral viața ne va obliga să facem reforma administrativă
Sociologul albaiulian Alin Tomuș a afirmat, recent, într-o emisiune la Radio Unirea FM Alba Iulia, că în următorul ciclu electoral din România viața ne va obliga să facem reforma administrativă.
„Problema demografică este o problemă reală. Demografia va rezolva multe dintre problemele pe care politicienii se tem să le rezolve prin decizie politică. Cred că sunt mai bine de 3 ani de când v-am spus prima oară că este irelevantă o majoritate de aproape 70% dacă nu avem curajul să îndeplinim reforma administrativă a României, bazată pe cifre demografice, și dacă nu modificăm Constituția într-un anumit sens. Este irelevant să ai o majoritate zdrobitoare în Parlament și să nu ai curajul să modifici ceea ce realitatea îți solicită”, a spus Alin Tomuș.
„Oricât de mult ne îmbătăm cu apă rece, demografia arată cum stau lucrurile cu adevărat… Dacă vă uitați peste cifrele demografice o să vedeți că zona Munților Apuseni este într-o depopulare accentuată. O să vedeți că sunt foarte multe comune în România în care administrația publică locală nu reușește să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare. Eu nu spun să comasăm unități administrativ-teritoriale de dragul comasării! Eu nu spun să desființăm unități administrativ-teritoriale de dragul desființării! Dar nici nu putem să mergem la infinit fără să impunem o reformă administrativă pe care o s-o impună de fapt viața la un moment dat… Sigur că, în logica electorală, în 2024 nu se va întâmpla asta, dar în următorul ciclu electoral cu siguranță o astfel de măsură va trebui luată. Fie că vorbim despre regionalizare, fie că vorbim despre comasare, fie că vorbim despre desființare, există mai multe variante de lucru și, până la finalul anului 2028, eu cred că România va fi gândită altfel din punctul de vedere al unităților administrativ-teritoriale. Nu pentru că îmi doresc eu asta, ci pentru că viața impune asta, cifrele demografice arată această necesitate”, a precizat sociologul albaiulian.
Societate
Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare: Ce nu ai voie să faci
Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare
Ultima vineri din Postul Paștilor este potrivit tradiției zi de post negru – nu se bea decât apă toată ziua.
Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care il poartă preoții, ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.
După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
sursa: crestinortodox.ro
Societate
Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia
Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.
Iată care este acesta:
Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)
ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa
ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf
ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf
sursa: reintregirea.ro
Societate
JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină
Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli.
Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.
Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.
Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.
-
Știriacum 3 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 3 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 3 ore
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 3 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 3 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii