Alocație mai mare pentru copiii aflați în plasament

În Alba, 765 de beneficiari au primit peste 3 milioane de lei, în trimestrul 1 din 2024. 

În primul trimestru al acestui an, alocaţia de întreţinere pentru copiii aflaţi în plasament familial, prevăzută de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, s-a acordat pentru 765 de beneficiari, pentru care Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Alba a plătit suma de 3.006.903 lei.

Potrivit directorului AJPIS Alba, Flaviu Cozuc, de la 1 martie a.c., cuantumul alocației de plasament s-a majorat, conform ISR, de la 1.082 de lei la 1.194 de lei – pentru copiii care nu sunt încadrați în grad de handicap și de la 1.622 de lei la 1.791 lei – pentru copiii aflați în plasament care sunt încadrați în grad de handicap. Mai amintim că, de la 1 octombrie 2022, conform prevederilor Legii nr.191/2022 de modificare și completare a Legii nr. 272/2004, persoana sau familia care are în plasament sau a fost numită tutore beneficiază suplimentar, pe lângă alocația de plasament, de o indemnizație de sprijin pe perioada în care asigură creșterea și îngrijirea copilului. Cuantumul acesteia a fost de 479 de lei/lună pentru plata aferentă lunilor ianuarie și februarie, iar începând cu 1 martie a.c. cuantumul acesteia a crescut la 529 de lei/lună. În trimestrul I al anului 2024, au beneficiat de acest drept 253 de persoane, pentru care AJPIS Alba a plătit suma de 400.869 lei. De asemenea, potrivit prevederilor Legii nr. 191/2022, tinerii care fac dovada că urmează o formă de învățământ la zi sau care au un loc de muncă până la împlinirea vârstei de 26 de ani și optează, în scris, pentru încetarea măsurii de protecție specială, beneficiază de o indemnizație lunară de 2.871 de lei – plată aferentă lunilor ianuarie și februarie, iar de la 1 martie a.c. cuantumul acesteia a fost majorat conform ISR la 3.170 de lei/lună. În primul trimestru al acestui an, au beneficiat de această indemnizație 79 de persoane, care au primit în total 743.763 de lei.

În ceea ce privește alocaţia de stat pentru copii, în primul trimestru al acestui an au beneficiat de acest drept 57.307 persoane, pentru care AJPIS Alba a plătit, în total, 57.410.312 lei.

În baza prevederilor OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, AJPIS Alba a acordat 3.234 de indemnizaţii lunare, plătind, în primul trimestru al anului, 29.846.283 de lei, la care se adaugă 1.374 de stimulente ce însumează 3.321.299 de lei. De asemenea, în aceeași perioadă, 372 de persoane cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de indemnizație sau sprijin lunar, AJPIS Alba plătind, în total, 1.516.723 lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună

Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).

Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.

Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE