Rămâi conectat

Social-Economic

Harta impozitelor. Ce dări plătim la stat, în funcţie de studii, ocupaţie, mediul şi zona în care locuim

Publicat

în

Mai mult de 16% din bugetul mediu al unei familii reprezintă cheltuiala cu taxe, impozite şi contribuţii sociale. Bucureştenii şi bănăţenii plătesc cel mai mult, arată statisticile oficiale. Vezi harta impozitelor pe radiounirea.ro.

Datele privind cheltuielile gospodăriilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, arată că, în medie, o familie cheltuieşte 378,3 lei lunar, reprezentând 16,7% din bugetul disponibil, plătind taxe, impozite, cotizaţii şi contribuţii sociale.

„În anul 2014, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe au deţinut o pondere de 16,7% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 378,3 lei lunar pe o gospodărie. Din această cheltuială, impozitul pe salariu (146,6 lei lunar pe o gospodărie) a reprezentat 38,8%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate – 213,7 lei lunar pe o gospodărie) au reprezentat 56,5%“, arată autorii studiului.

În anul 2012, impozitele şi taxele însemnau 16,3% din totalul cheltuielilor, iar în 2013 – 16,6%.   Pe baza datelor puse la dispoziţia noastră de INS, suntem în măsură să vă prezentăm câteva detalii interesante despre cheltuielile gospodăriilor cu taxele, impozitele şi contribuţiile.

Salariaţii plătesc cel mai mult

Repartizarea cheltuielilor pe tipuri de gospodării în funcţie de statutul capului de familie arată că salariaţii plătesc cele mai mari taxe, contribuţii, cotizaţii şi impozite: 806 lei lunar. Următorii în top sunt şomerii, care plătesc 198 de lei, pensionarii, cu 141 de lei şi lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole, cu 100 de lei lunar. Cel mai puţin plătesc gospodăriile agricultorilor: 43 de lei lunar.

Citește și Românii nu fac coadă la administrațiile financiare ca să-și declare și să-și plătească dările către stat

Defalcată pe tipuri de obligaţii fiscale, cheltuiala medie pe gospodărie se prezintă astfel: 146,6 lei lunar impozitul pe salarii, 8,3 lei impozitul pe pensii, 0,3 lei impozit pe activităţi neagricole independente, 131,3 lei contribuţii de asigurări sociale, 6,6 lei contribuţii pentru ajutorul de şomaj şi 75,7 lei lunar contribuţii pentru asigurările de sănătate.

Orăşenii, cei mai mari contribuabili

Din punctul de vedere al situării gospodăriei, orăşenii se distanţează net faţă de familiile celor din mediul rural, plătind impozite şi taxe de aproape trei ori mai mari.   Potrivit studiului INS, o familie de la oraş plăteşte, în medie, 524 de lei lunar ca taxe, impozite, cotizaţii şi contribuţii, în timp ce o familie din mediul rural plăteşte numai 190,5 lei pe lună.

Impozitul pe salarii plătit de o familie din mediul urban este, în medie, de 206,5 lei lunar, pe când cel plătit în mediul rural este de 69,5 lei. Iar contribuţiile sociale (pensii + sănătate + şomaj) înseamnă 295 de lei lunar pentru o familie de la oraş, faţă de 109 lei pentru o familie din mediul rural.

Moldovenii, cei mai relaxaţi

Repartizarea pe regiuni a plăţii obligaţiilor fiscale, evidenţiată în studiul INS, arată că bucureştenii contribuie cu cei mai mulţi bani la buget, în timp ce locuitorii regiunii Nord-Est (Moldova) sunt cel mai puţin stresaţi fiscal. Astfel, o gospodărie din Bucureşti-Ilfov plăteşte cele mai mari taxe şi contribuţii, respectiv 704,2 lei pe lună, urmată de una din Vest (422,7 lei lunar), din Nord-Vest (386,7 lei lunar) şi Centru (381,8 lei lunar).

Urmează apoi, în clasamentul taxelor şi contribuţiilor locuitorii din Muntenia (350,9 lei/gospodărie/lună), din Sud-Vest (309,7 lei/gospodărie/lună), din  Sud-Est (299,1 lei/gospodărie/lună) şi din Nord-Est (235 lei pe lună pentru fiecare gospodărie).

Familiile cu un copil, cele mai împovărate

Tot din studiul INS mai reiese că gospodăriile formate din trei persoane şi familiile cu un copil plătesc cele mai mari dări la stat.   Gospodăriile cu trei persoane plătesc în medie 194 de lei lunar taxe şi contribuţii, în timp ce cele cu doar o persoană plătesc 121,5 lei, iar cele cu şase persoane şi peste – 51,4 lei lunar. Gospodăriile care au în întreţinere un copil sub 18 ani plătesc 189 de lei ca taxe şi impozite, în timp ce cele fără copii plătesc doar 141,7 lei lunar, iar cele cu patru sau mai mulţi copii – 20 de lei lunar.

Ai carte, ai parte. De taxe

INS a analizat şi modul în care îşi plătesc taxele gospodăriile în funcţie de nivelul de instruire al capului familiei. Concluzia: familiile conduse de persoanele cu şcoală primară sau fără şcoală absolvită plătesc doar 65 de lei lunar, în timp ce familiile conduse de persoanele cu studii superioare plătesc 960 de lei lunar.

Desigur, asta se întâmplă pentru că oamenii care au studii superioare câştigă semnificativ mai mult decât cei care au doar câteva clase de şcoală primară. Familiile persoanelor cu studii medii plătesc 334,3 lei lunar ca taxe şi impozite.

Maximul taxelor se plăteşte la 35 de ani

Repartizarea din punctul de vedere al vârstei capului de familie arată că tinerii şi bătrânii plătesc mai puţin, iar cei de 25-50 de ani duc greul poverii fiscale. Gospodăriile conduse de tinerii între 15 şi 24 de ani plătesc la stat 251 de lei lunar, apoi cele la care capul de familie are între 25 şi 34 de ani plătesc 570 de lei lunar, pentru ca la vârsta de 35-49 de ani plata taxelor şi impozitelor să ajungă la 577 de lei lunar. Familiile persoanelor de 50-64 de ani plătesc în medie 409 lei lunar, iar cele ale persoanelor de peste 65 de ani plătesc 113,5 lei lunar.

În fine, analiza INS arată că gospodăriile conduse de bărbaţi plătesc în medie 438,5 lei ca taxe şi impozite, iar cele conduse de femei – 226,5 lei.

„Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii“, concluzionează autorii studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România“.

Portretul contribuabilului

Dacă ne uităm pe maximele şi pe minimele afişate în statisticile INS privind plata taxelor şi impozitelor, putem creiona două profile ale contribuabilului:

** cel mai mult plătesc românii în vârstă de 35-49 de ani, cu studii superioare, care fac parte din gospodării cu trei persoane, au un copil, locuiesc la oraş (poate chiar în Bucureşti) şi sunt salariaţi.

** cel mai puţin plătesc românii (tineri până-n 25 de ani sau bătrânii de peste 65 de ani), cu şcoală primară, care fac parte din gospodării cu cel puţin şase persoane, au cel puţin patru copii, locuiesc în mediul rural (poate chiar în zona Moldova sau Dobrogea) şi se ocupă cu agricultura.

sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Publicitate

Societate

Vinerea Mare: Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia

Publicat

în

Care este programul serviciilor religioase de la catedrala ortodoxă din Alba Iulia în Vinerea Mare

În Vinerea Mare, zi aliturgică, va fi un program special al serviciilor religioase la catedrala ortodoxă din Alba Iulia.

Iată care este acesta:

Sfânta și Marea Vineri
Răstignirea Domnului
(Zi aliturgică și ajun)

ora 7.00-9.00 – Ceasurile Împărăteşti şi Obedniţa

ora 9.00-9.45 – Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf

ora 18.00-21.00 – Denia Prohodului Domnului cu Procesiunea Sfântului Epitaf

sursa: reintregirea.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină

Publicat

în

Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici

Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli. 

Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.

Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.

Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Social-Economic

Delegație a Băncii Mondiale în vizită la Sebeș

Publicat

în

Vizită la Sebeș a unei delegații a Băncii Mondiale

Zilele trecute, reprezentanții Primăriei Sebeș au primit vizita de lucru a unei delegații a Băncii Mondiale în contextul în care solicitarea Sebeșului pentru realizarea unei investiții teritoriale integrate în zona Sebeș-Vințu de Jos a primit avizul favorabil al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin Comitetul pentru Coordonarea Instrumentelor Teritoriale Integrate (ITI).
În vederea inițierii demersurilor procedurale pentru dezvoltarea și organizarea ITI și pentru elaborarea strategiei de dezvoltare (cu finanțare din programul de asistență tehnică POAT 2021 – 2027), Primăria Sebeș a solicitat implicarea și suportul experților Băncii Mondiale.
Amintim că Strategia ITI Sebeș – Vințu de Jos își propune să fructifice oportunitățile deschise de poziționarea geografică a zonei care este traversată de Coridorul de Transport Pan-European nr. IV (Nădlac – Lugoj – Sebeș – Sibiu – București – Cernavodă – Constanța), care realizează legătura dintre vestul și estul Europei, la intersecția autostrăzilor A1 și A10, a nodului de cale ferată Vințu de Jos și a unor importante căi de comunicaţii rutiere naționale: DN1, E81, DN7, E68 şi DN67C – Transalpina (drumul la cea mai mare altitudine din România). Aceste atu-uri împreună cu nivelul economic și social al zonei creează cadrul propice pentru construirea unor programe de finanțare specifice care să contribuie la dezvoltarea sectoarelor economice cu potențial și importanță deosebită.
Inițiativa este în concordanță cu obiectivele Pactului Ecologic European și cu preocupările Uniunii Europene în privința combaterii crizei alimentare mondiale prin dezvoltarea capacității rețelelor de transport și terminalelor de transbordare în vederea transferului facil al mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene.
Delegația Băncii Mondiale care a vizitat Sebeșul și unitățile de producție alimentară din zonă a fost formată din Luz Diaz Rios (specialist senior în Afaceri Agricole), Aira Maria Htenas (economist agricol) și Adina Păsărel (expert în Politici ale UE).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba