Social-Economic
La Alba Iulia, numărul burselor școlare va fi suplimentat: Câți elevi vor primi bani, în 2023
Numărul burselor școlare va fi suplimentat la Alba Iulia: Câți elevi vor primi bani, din 2023
Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de votat în ședința din 9 ianuarie 2023, aprobarea a 3.669 de burse școlare pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat din municipiu.
Acordarea de burse este justificată de necesitatea sprijinirii elevilor cu rezultate bune în procesul educațional sau cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, dar și pentru sprijinirea elevilor cu probleme de sănătate sau venituri mici în familie.
La cererea Inspectoratului Școlar Județean Alba înregistrată la Primăria municipiului Alba Iulia se propune modificarea numărului total de burse de la 2.478 la 3.669, începând cu ianuarie 2023, prin:
– suplimentarea numărului de burse de performanță de la 94 la 121;
– suplimentarea numărului de burse de merit de la 1083 la 1946;
– suplimentarea numărului de burse de studiu de la 353 la 517:
– suplimentarea numărului de burse de ajutor social de la 948 la 1085.
Numărul burselor pentru fiecare categorie este stabilit în raport cu numărul burselor școlare acordate în anii precedenți și în funcție de fondurile alocate din bugetul de stat cu această destinație.
UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICA/ burse de performanță/ burse de merit/ burse de studiu/ burse de ajutor social
COLEGIUL NAȚIONAL „HOREA CLOȘCA ȘI CRIȘAN” 27 446 33 56
COLEGIUL ECONOMIC „DIONISIE POP MARȚIAN” 45 85 65 65
LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU DOMȘA” 0 30 35 160
LICEUL TEHNOLOGIC „DORIN PAVEL” 0 11 10 129
COLEGIUL TEHNIC „APULUM” 2 48 27 66
LICEUL DE ARTE „REGINA MARIA” 20 139 32 42
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV 11 140 50 150
SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX „SFÂNTUL SIMION ȘTEFAN” 8 150 35 70
LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC „GROF MAJLÂTH GUSZTÂV KÂROLY” 3 7 28 19
SCOALA GIMNAZIALA „VASILE GOLDIS” 5 280 85 85
SCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” 0 180 50 65
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION AGÂRBICEANU” 0 100 42 123
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” 0 330 25 55
Bursele se acordă în limita fondurilor aprobate cu această destinație.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 20 de ore
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic