Bancherii au tăiat drastic ratele de dobândă pentru că piaţa este inundată de lichiditate, iar inflaţia se apropie de zero. Mai merită să ţii banii la bancă? Băncile îţi dau sub 1% dobândă la depozitele în lei pe termen scurt. Vezi detaliile pe radiounirea.ro.

Cinci dintre cele mai mari zece bănci afi­şea­ză dobânzi de sub 1% pe an la depozitele cu scadenţa la o lună, în timp ce depozitele pe un an sunt bonificate cu dobânzi cuprinse între 0,7% şi 2,7% pe an, în condi­ţi­ile în care piaţa este inundată de lichi­ditate, iar bancherii vor să com­pen­seze volumele mici de credite noi cu mar­je de dobândă mai ridicate.

„Nu este de mirare că dobânzile au ajuns la acest nivel într-un context de hiperlichiditate. Observăm aceas­tă evoluţie şi la obligaţiunile de stat. Este un trend care va continua, dar nu cred că există riscul să se ajun­gă la dobânzi negative la depozite. Cât timp avem însă în Europa acest tsunami de lichiditate şi noi suntem afec­taţi“, comentează Matei Păun, ma­naging partner al BAC In­vest­ment.

UniCredit, BCR, CEC Bank, ING Bank şi BRD oferă dobânzi între 0,1% şi 0,8% pe an pentru depozitele constituite pe o lună, în timp ce Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost şi Alpha Bank au rămas cu dobânzile peste 1% pe an şi în cazul scadenţei de o lună. Alpha este sin­gu­ra bancă din top zece care plă­teşte, de fapt, peste 2% pe an pentru depozitele pe o lună.

La polul opus se află UniCredit, care nu mai plăteşte 1% nici pentru depozitele pe un an. Banca oferă do­bânzi între 0,1% şi 0,75% pe an pen­tru depozitele cu scadenţe între o lună şi un an. Dobânzile prezentate de ZF sunt valabile în cazul unui depozit de circa 7.000 de lei. La un depozit de 7.000 de lei constituit pe o lună, câştigul net al clientului este de circa 5 lei.

Guvernatorul BNR Mugur Isă­rescu a declarat recent că unele bănci au coborât „ceva mai mult decât trebuia“ cu dobânzile la depozi­te, în timp ce altele au fost mai prudente. El a afirmat că băncile care au ră­mas cu dobânzile în jurul nivelului de 2%, adică aproape de dobânda de politică monetară a BNR, au dat dovadă de viziune pe termen lung.

Bancherii au coborât foarte jos cu dobânzile la depozite în condiţiile în care rata inflaţiei se află aproape de zero. Aceasta înseamnă că pentru depozitele pe termen mai lung dobânzile încă sunt la un nivel real pozitiv.

Isărescu, dar şi unii bancheri au dat asigurări că dobânzile la depozite nu vor deveni real negative. Pe pieţele dezvoltate, precum Germania, Danemarca sau Elveţia, unele bănci au ajuns să ofere chiar dobânzi nominale negative la anumite depozite (cele de valori mari), ceea ce înseamnă că deponenţii plătesc pentru a-şi ţine banii la bancă.

Unii analişti argumentează că depozitele nu sunt un tip de plasament care să sporească averea, ci unul care să o conserve, astfel că un nivel scăzut al dobânzii nu este surprinzător. Pe de altă parte, la începutul crizei, când aveau nevoie disperată de lichiditate, băncile au urcat cu dobânzile la depozite la peste 15%. Atunci, chiar şi unele conturi de economii erau bonificate cu circa 10%, dar şi inflaţia era de 6-7% pe an.

Bancherii au coborât şi cu dobânzile la creditele în lei la minime istorice pe fondul pro­cesului de relaxare monetară derulat de BNR în ultimii doi ani (dobânda-cheie a ajuns la un minim de 1,75% pe an). Dobânzile creditelor ipotecare în lei sunt la 4-5% pe an, fiind chiar mai jos decât cele la euro, în timp ce împrumuturile de consum afişează dobânzi de circa 10% pe an.

„Dobânzile sunt la marje istorice minime în prezent. Reluarea creditării pe partea ipotecară nu ţine însă pasul aşa cum şi-ar dori băncile. Există o predispoziţie clară spre creditare. Se observă apetitul pentru creditare, doar că acest lucru nu se face pentru întregul sistem bancar“, consideră Gabriel Creţu, managing partner al companiei de consultanţă Adwisers, cu activităţi şi în brokerajul de credite.

BNR i-a criticat în repetate rânduri pe bancheri că la fiecare reducere a dobânzii de politică monetară aceştia s-au grăbit să taie dobânzile la depozite, în timp ce ajustările în cazul creditelor au apărut mai târziu şi au avut o amploare mai mică. Mugur Isărescu chiar i-a avertizat pe bancheri să se ferească de momentul în care deponenţii nu vor mai fi interesaţi să-şi aducă banii la bancă din cauza dobânzilor prea mici.

Deocamdată, bancherii par să nu se teamă de acest moment, în condiţiile în care la finalul lunii aprilie aveau depozite atrase de la clienţii persoane fizice de circa 140 mld. lei, în creştere cu peste 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea medie a unui depozit este de câteva mii de lei. Cei mai mulţi deponenţi au sume foarte mici pentru economisire şi nu se gândesc la alternative de plasament cu randamente mai mari.

Dacă băncile mari au coborât foar­te jos cu dobânzile la depozite, există încă bănci de talie redusă sau medie care plătesc încă dobânzi mult peste media pieţei pentru a-şi consolida baza de clienţi. Şi băncile cu acţionariat elen, afectate de criza din Grecia, plătesc dobânzi peste media pieţei pentru a-şi păstra deponenţii, care se uită cu atenţie la orice deteriorare a situaţiei de la Atena.

sursa: zf.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE